Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·29 noiembrie 2017
Declarații politice · respins
Angel Tîlvăr
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Discurs
„1 decembrie 1918 – izvor al unității de neclintit a tuturor românilor și al viitorului democratic, prosper și european al României”
Peste 100.000 de români din toate colțurile țării se îndreptau, în pragul lui 1 decembrie 1918, spre locul și spre momentul în care avea să se desăvârșească destinul nostru național. Încărcați de însuflețire și de entuziasm, strămoșii au înțeles contextul mișcării de eliberare a popoarelor europene și au valorificat acest moment complex cu multă dragoste de patrie și de neam.
Actul cel mai însemnat al istoriei românilor s-a înfăptuit în urmă cu 99 de ani și a fost încununat de „Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia”. Atunci, ca și acum, lumea din jurul nostru nu era nici simplă și nici sigură. Prima conflagrație mondială tocmai se încheiase, lăsând în urmă zeci de milioane de victime și pierderi materiale însemnate, iar sentimentele naționale erau în fierbere în întreaga Europă. Noi granițe erau trasate, iar ordinea socială cunoscută era tulburată.
Și totuși, în această atmosferă încărcată de incertitudine și de tensiune, românii au găsit puterea și înțelepciunea de a împlini destinul național și de a pune bazele României moderne. Marea Unire este, mai presus de orice altceva, manifestarea supremă a unității noastre, a afirmării hotărârii neștirbite de a ne decide propria soartă și de a ne croi un viitor comun.
Parcurgând textul Rezoluției de la Alba Iulia, înțelegem faptul că, dincolo de împlinirea aspirațiilor naționale esențiale, românii s-au regăsit uniți în jurul unui număr de principii pe care astăzi le considerăm intrinseci democrației și fireștii noastre apartenențe la valorile Europei. „Înfăptuirea desăvârșită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieții publice”, „votul obștesc, direct și egal”, respectarea drepturilor minorităților și a libertății religioase, „desăvârșita libertate de presă, asociere și întrunire” și dialogul pașnic între „toate națiunile mari și mici, deopotrivă” se numără printre prevederile fundamentale ale acestui document istoric primordial. Devin astfel evidente atât spiritul vizionar al înaintașilor noștri, cât și continuitatea peste timp a identității noastre profund europene.
Aflați în pragul Centenarului Marii Uniri, avem obligația de conștiință de a reflecta la trecut și de a îndrăzni pentru viitor. Lecțiile secolului de istorie românească încununat de marea sărbătoare din 2018 trebuie să ne fie temelie. Importanța unității, a conservării sentimentului de mândrie națională și a spiritului de acțiune în beneficiul întregii societăți trebuie să ne inspire la nivel individual și colectiv. În mod specific, ca membri ai Parlamentului României, trebuie să ne îngrijim ca învățămintele de preț ale istoriei să se oglindească
în promovarea identității noastre, acasă și oriunde ne-am afla în lume, în educarea tinerelor generații în spiritul profund al acestei identități și, totodată, din perspectiva apartenenței noastre la familia europeană.