„1 octombrie 2014 – un bilanț pozitiv în Ziua internațională a persoanelor vârstnice”
În februarie 1991, Organizația Națiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca Zi internațională a persoanelor în vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU adopta Rezoluția 46/91 cu titlul „Principiile Națiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câștigați”. Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiții de locuit și îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieții personale și profesionale, dreptul de a se exprima și de a participa la activități sociale după pensionare, precum și accesul la oportunități de învățare adecvate vârstei.
În România, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecție socială susținute de două sisteme: sistemul de asigurări sociale, care acoperă riscul de bătrânețe prin pensii, și măsuri de asistență socială pentru situații de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situațiile de dependență, sărăcia.
De la preluarea puterii politice în decembrie 2012, Partidul Social Democrat a fost consecvent în a acorda o atenție cu totul specială reparării nedreptăților pe care pensionarii le-au îndurat în precedenta guvernare.
Prima rectificare pozitivă în ceea ce privește veniturile pensionarilor a fost făcută în decembrie 2013, când, prin modul în care a fost proiectat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, au fost majorate pensiile în anul 2014 cu 3,76%.
O altă decizie importantă, care a afectat la fel de pozitiv și pensionarii, a fost reducerea TVA la pâine, măsură care s-a dovedit a fi un real succes, așa cum o arată bilanțurile întocmite ulterior, și a avut, de asemenea, drept consecință directă reducerea evaziunii fiscale în panificație. Practic, prețul pâinii a scăzut în perioada septembrie 2013–iulie 2014 cu 10,25%, s-au generat la consumatori economii de 136 milioane de euro, iar evaziunea fiscală s-a redus cu 20%.
Intenția Guvernului Victor Ponta este de a aplica aceeași metodă în anul 2015 și în cazul reducerii TVA la carne.
Parlamentul României și-a adus propria contribuție legislativă la ameliorarea vieții persoanelor vârstnice, prin legiferarea posibilității de a cumula liber pensia cu salariul în cazul angajaților de la stat. Camera Deputaților a adoptat astfel propunerea legislativă a unor parlamentari PSD, PC și de la minorități, prin care se permite cumulul pensiei cu salariul și în cazul angajaților din sistemul public. Camera este forul decizional, iar legea merge la promulgare.
Și, nu în ultimul rând, premierul Victor Ponta a anunțat intenția Guvernului României de a continua cu măsurile reparatorii, în așa fel încât, de la 1 ianuarie 2015, pensia să fie majorată, conform legii, cu 5%. Acțiunile legate de pensii fac parte dintr-un pachet de măsuri reparatorii prin care Guvernul dorește să reechilibreze anumite decizii considerate nedrepte, luate de Guvernul condus de Emil Boc.
Toate acestea sunt rezultatul unei viziuni coerente, în care respectarea persoanelor vârstnice, îmbunătățirea calității vieții lor, diminuarea sentimentului de vulnerabilitate pe care îl au sunt valori autentice ale unei autentice politici socialdemocrate. O politică pe care Partidul Social Democrat și-a asumat-o ca promisiune electorală la alegerile din noiembrie 2012 și pe care acum se străduiește cu seriozitate să o onoreze. Prin fapte, nu prin vorbe.
*
„Organizația Națiunilor Unite – forul tutelar al păcii mondiale”
Pacea și stabilitatea în estul Europei sunt în pericol permanent câtă vreme conflictul de la granița Ucrainei cu Federația Rusă nu capătă o soluție pașnică de durată. Și nicio soluție pașnică nu poate fi de durată, dacă ea nu include respectarea principiului suveranității și al integrității teritoriale a tuturor țărilor, care este în același timp unul dintre principiile de bază ale organizației mondiale.
Acesta a fost mesajul pe care premierul Victor Ponta l-a transmis lumii întregi, vorbind în plenul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU) în fața a 140 de șefi de stat și de guvern.
România se află într-o zonă care trăiește acum sub spectrul mai multor focare de conflict, și mă refer aici nu numai la ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, dar și la tensiunile create în cazul Republicii Moldova, al Transnistriei, al Abhaziei. România și-a asumat, prin vocea premierului Ponta, responsabilitatea pentru obținerea păcii în această parte a Europei. Dar nu vedem altă modalitate de a ajunge din nou la stabilitate și pace decât respingând orice formă de presiune externă asupra statelor, în contextul crizei din Ucraina, și sprijinind cu fermitate integritatea și suveranitatea Ucrainei.
În același timp, România susține în continuare procesul de integrare europeană atât al Ucrainei, cât și al Republicii Moldova și Georgiei.
De asemenea, România consideră necesar ca ONU să se implice și să sprijine acțiunile OSCE, mai ales în zona Mării Negre, a cărei securitate este acum în pericol și impune o monitorizare permanentă a situației din teren.
Cea de a doua temă importantă aflată pe agenda Adunării Generale a ONU a fost combaterea terorismului. Legat de aceasta, Victor Ponta a reiterat implicarea țării noastre în Parteneriatul strategic cu SUA, ținând cont de provocările privind securitatea în Orientul Mijlociu, și a afirmat cu fermitate că România va fi solidară cu partenerii săi nord-atlantici în lupta pentru combaterea grupărilor Statului Islamic.
În acest sens, România a susținut, alături de toți ceilalți șefi de stat și de guvern prezenți la reuniune, rezoluția prin care se impune statelor, sub pedeapsa sancțiunilor, să îi împiedice pe cetățenii lor să se înroleze în organizații extremiste, cum ar fi Statul Islamic.
Trăim într-o interdependență globală. Conflictele și războaiele se răspândesc prin lume la fel de ușor ca o epidemie virală. Avem responsabilitatea de a ne implica mereu, constant, activ, în procesul de menținere a păcii. Avem responsabilitatea de a lăsa generațiilor care vin o lume mai bună.
*
„România și China – 65 de ani de relații diplomatice bilaterale”
România și China vor aniversa, la 3 octombrie anul curent, 65 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice bilaterale, România fiind una dintre primele țări ale lumii care au recunoscut Republica Populară Chineză.
Cele două țări împărtășesc o prietenie tradițională profundă, România deschizând acum 65 de ani un capitol de cooperare și prietenie stabile de-a lungul atâtor decenii. Cele două națiuni au fost mereu alături în momentele critice, de exemplu, atunci când China și-a reluat locul legitim în cadrul Organizației Națiunilor Unite, dar și în fața dezastrelor naturale majore.
După o perioadă de regres și stagnare, la sfârșitul secolului trecut, relațiile bilaterale dintre cele două țări au cunoscut din nou o dezvoltare accelerată, contactele la nivel înalt fiind apropiate și consolidate nu doar în ceea ce privește încrederea politică reciprocă, dar, de asemenea, avansând în mod eficient într-o cooperare pragmatică. Schimbul de vizite ale premierilor Li Keqiang și Victor Ponta, din ultimul an, a confirmat pe deplin dorința de dezvoltare la nivel înalt a relațiilor.
China este cel mai mare partener comercial al României din Asia, cu precizarea că relațiile de cooperare dintre cele două țări au culminat în urma vizitei premierului Li. Vizita a stimulat potențialul schimburilor și cooperărilor în diferite domenii și la diferite niveluri între cele două țări. Comerțul bilateral și relațiile economice au crescut și s-au dezvoltat rapid și profund, astfel că s-a ajuns la un nivel de peste 4 miliarde dolari în 2013, și au crescut cu aproape 30% în prima jumătate a anului 2014. China și România au în continuare o dorință puternică de cooperare, iar proiectele lor de cooperare avansează în mod constant, în domenii precum infrastructura, energia și agricultura.
Ultimul eveniment important în agenda relațiilor bilaterale româno-chineze a fost vizita de săptămâna trecută a vicepremierului Zhang Gaoli, care a ținut să pună accentul pe faptul că diplomația bilaterală se bucură de o bază politică solidă. De asemenea, Zhang a subliniat că liderii români și-au exprimat speranța de a aprofunda, în continuare, cooperarea cu China în domeniile energiei, comunicării, agriculturii și educației, promițând că România va juca un rol activ în stimularea relațiilor Europa–China, precum și în cooperarea dintre țările Europei Centrale și de Est și China.
Nu în ultimul rând, reamintim buna colaborare dintre legislativele chinez și român, ca o coordonată indispensabilă dezvoltării pe mai departe a legăturilor politice dintre China și România, care trebuie să își aducă o mai mare contribuție la dezvoltarea relațiilor bilaterale de prietenie și cooperare comercială și economică.
Suntem convinși că relațiile româno-chineze nu și-au atins potențialul maxim și avem deplină încredere că obiectivul acesta va fi atins printr-o implicare neabătută și consecventă a tuturor instituțiilor responsabile de realizarea lui.
„Corina Crețu – încă un pas european”
Examenul pe care îl va susține Corina Crețu pe 1 octombrie este și un examen pentru România. Nu va fi cu certitudine o simplă formalitate. De-a lungul timpului, audierile din comisii s-au dovedit hotărâtoare, anumiți europarlamentari desemnați fiind nevoiți să se retragă din Comisia Europeană în care urmau să fie numiți, ca urmare a unei evaluări negative din comisia europarlamentară în care au fost audiați.
În săptămâna precedentă, Corina Crețu a trecut cu brio un prim test de diplomație și competență politică în cadrul audierii din Parlamentul României.
Dialogul extrem de pozitiv și de util privind prioritățile noii Comisii Europene în domeniul politicii regionale a fost un semn îmbucurător al maturității politice. S-a vorbit mult despre însemnătatea politicii regionale pentru Uniunea Europeană, care este una dintre politicile de succes ale Uniunii și este practic politica care are cele mai multe rezultate în ceea ce privește modul în care Uniunea Europeană se poate cu adevărat apropia de viața oamenilor.
Acum, Corina Crețu, comisarul român desemnat pentru politica regională, urmează să treacă și prin al doilea examen de evaluare. Ea va fi audiată pe 1 octombrie de Comisia REGI a Parlamentului European. Mai sunt câteva zile până la acest examen important atât pentru politicianul Corina Crețu, cât și pentru România.
Va fi un adevărat maraton de întrebări și răspunsuri, audierea urmând să dureze trei ore. Membrii Comisiei de dezvoltare regională vor dori să afle părerea Corinei Crețu despre reforma politicii regionale, pentru că este un domeniu în care s-au făcut schimbări majore și s-au modificat multe dintre mecanismele de acordare a banilor europeni.
Unul dintre punctele de interes pentru membrii Comisiei de dezvoltare regională se referă și la viziunea comisarului desemnat, Corina Crețu, asupra rolului pe care politica regională îl are în creșterea economică și în crearea de locuri de muncă.
Nu va fi deloc ușor. Dar Corina Crețu a avut până acum o carieră politică excepțională, cu rezultate pe măsură. Nu am nicio îndoială că va reuși să convingă încă o dată că este politicianul și omul cel mai potrivit să devină comisar european pentru România și nu ne va dezamăgi în niciun fel. Să îi urăm, din toată inima, mult succes!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.
Natalia Elena Intotero · 30 septembrie 2014 · monitorul.ai