Gheorghe Dragomir

„10 mai – recurs la memorie”

Ziua de 10 mai are o profundă semnificație pentru toți românii care, din pasiune sau doar din pură curiozitate, se mai apleacă din când în când asupra istoriei acestui popor. O știm cu toții ca Ziua Regalității în România, zi pe care am sărbătorit-o și săptămâna trecută, în ciuda tumultului politic și hazardului social pe care le traversăm.

Istoria însă este mult mai generoasă atunci când vine vorba despre data de 10 mai.

Într-o odisee în timp, trebuie să ne amintim, dragi români, de 10 mai 1848 (pe stil vechi) zi în care, așa cum arată izvoarele vremii, s-a constituit „Comitetul revoluționar din Valahia”, compus din personalități remarcabile ale timpului: Ion Ghica, Nicolae Bălcescu, Constantin Bălcescu, Al. C. Golescu (Negru), C. A. Rosetti, Dumitru Brătianu, Ion C. Brătianu, Cezar Bolliac (Albu), Radu Golescu, Ion Heliade Rădulescu și Ion Cîmpineanu, comitet ce va avea puteri depline în conducerea și organizarea revoluției. La aceeași dată de 10 mai s-a stabilit ziua de 9/21 iunie pentru declanșarea revoluției din Țara Românească.

10 ani mai târziu, pe 10 mai 1858 (tot pe stil vechi), a început Conferința reprezentanților celor șapte puteri (Marea Britanie, Franța, Austria, Prusia, Rusia, Turcia, Regatul Sardiniei) de la Paris privind organizarea Principatelor Române. Prin Conferința de la Paris s-a stabilit viitorul statut politic, social și administrativ al Principatelor, dintre prevederi amintind că cele două țări urmau a purta numele de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare cu domn, guvern și adunare legislativă proprie. Tot acum s-au desființat privilegiile și rangurile boierești. Conferința de la Paris a devenit lege fundamentală a țării, rămânând în vigoare până în 1864.

La 10 mai 1859, la Focșani, încep lucrările Comisiei Centrale pentru elaborarea legilor comune ale Principatelor și Valahiei, în 1877, în aceeași zi de 10 mai se instituie prima decorație românească – Steaua României, iar la 10 mai 1887 se promulgă Codul comercial, întocmit după model italian. Tot într-o zi de 10 mai, dar în anul 1903, are loc dezvelirea statuii lui Ion C. Brătianu în Piața Universității din București, sculptura fiind opera artistului francez Ernest Dubois, iar în 1906, tot pe 10 mai, apare la București ziarul „Neamul românesc” sub conducerea lui Nicolae Iorga.

Așa cum am amintit însă la început, ziua de 10 mai rămâne totuși simbolul regalității în România din punctul de vedere al timpului. Tot românul știe că la 10 mai 1866 Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a intrat în București și a fost încoronat domnitor al României, pentru ca la 10 mai 1881 să se desfășoare festivitățile prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I. Cu acest prilej, Parlamentul le-a înmânat Regelui Carol și Reginei Elisabeta coroanele confecționate din oțelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de Independență a României (1877–1878). În aceeași zi istorică a anului 1921, Principele Carol al României se căsătorește cu principesa Elena, având un singur copil, Mihai. La 1 mai 1939 se inaugurează în fața Fundațiilor Regale statuia Regelui Carol I, statuie care a fost însă tăiată și topită în 1948, din ordinul autorităților comuniste din România.