Cristian Buican

„100 de ani de la Unirea cu Basarabia”

Pe 27 martie 1918, Sfatul Țării s-a întrunit în Sala Mare a Parlamentului de la Chișinău și a decis semnarea Actului de Unire a Basarabiei cu România, devenind, astfel, prima provincie care se unește cu statul român.

Astăzi marcăm 100 de ani de la acele evenimente memorabile și avem datoria să-i cinstim pe românii participanți la eveniment, învățători, studenți, oameni simpli sau politicieni.

Nu trebuie să uităm nici factorul diplomatic, care a contribuit enorm la acest proces; diplomații români s-au dovedit buni tacticieni, exemplu fiindu-le deciziile rapide pe care le-au luat, și nu au ezitat să acționeze pentru acest ideal. Datorită lor, Basarabia a parcurs toate etapele necesare pentru ca decizia din 27 martie 1918 a Sfatului Țării să fie pe deplin legitimă și să fie considerată baza incontestabilă a recunoașterii Unirii, nu doar pe baza factorului etnic, ci și pentru cel al contribuției în război.

Cu toate că unirea _de jure_ a durat doar 22 de ani, Basarabia a fost ferită în acest timp de războiul civil rus, de teroarea roșie, de colectivizare, de Holodomor sau de deportări forțate în Gulag. În schimb, Basarabia a primit două lucruri de preț: în plan cultural, basarabenii au putut învăța în limba maternă, au tipărit cărți și ziare în limba română, iar în plan politic prin deschiderea spre lumea occidentală și familiarizarea cu valorile ei.

Noi, românii, avem datoria să ne mobilizăm pentru a distruge diferențele care există încă între Basarabia și România. Pentru că, dintre toate provinciile, Basarabia este cea care a trecut prin cele mai crunte evenimente, chiar și după prăbușirea comunismului, când au fost lansate idei precum: două națiuni și două limbi, româna și moldoveneasca, totul având o miză politică – menținerea sub influența Rusiei sau apropierea de România și de Uniunea Europeană.

„Basarabia este prea mică pentru a trăi singură”, se menționa într-un memorandum britanic realizat de către Departamentul de Informații Politice Foreign Office, în august 1918. Decidenții de atunci au demonstrat că s-au ridicat la înălțimea așteptărilor și a năzuințelor cetățenilor.

De aceea, noi avem obligația morală nu doar de a comemora curajul înaintașilor noștri, ci și de a ne implica activ în asigurarea unui parcurs european pentru Republica Moldova. Prin puterea exemplului și prin asigurarea unui sprijin constant, România trebuie să rămână aproape de Basarabia și să se reîntregească, sub cupola Uniunii Europene, cu frații săi de peste Prut.

Să nu uităm niciodată că ziua de 27 martie este cea mai mare sărbătoare a Basarabiei, fapt dovedit de românii care s-au adunat pentru a comemora evenimentul, și nu doar simpla amintire dintr-un manual școlar de Istorie a românilor _._