Camelia Margareta Bogdănici

„112 – apel de urgență!”

Săptămâna trecută, în contextul unor dezbateri pe marginea noului pachet de servicii medicale de bază, ministrul Nicolăescu a declarat că dorește să schimbe funcționarea Serviciului de urgențe 112. Mai nou, domnul ministru dorește ca soarta pacientului care apelează numărul de urgență 112 să fie decisă de dispecerat, care îl va îndruma către centrul de permanență sau către medicul de familie, în funcție de urgența medicală pe care acesta o reclamă.

După ce și-a propus să restricționeze accesul românilor la serviciile publice de sănătate, acum, dorește să descurajeze pacientul român să mai apeleze la serviciile medicale de urgență. Este mai mult decât evident că persoana care sună la 112 are nevoie urgentă de servicii medicale și nu își poate asigura singură transportul către serviciile spitalicești de urgență. Din nou domnul Nicolăescu desconsideră dreptul fundamental al românilor la sănătate.

Sunt de acord că sunt și apeluri false la 112, însă acestea reprezintă un procent redus și se sancționează potrivit normelor legale în vigoare. Este inacceptabil însă să subestimezi solicitările la 112, majoritatea fondate, din cauza unor excepții. Prin această măsură domnul Nicolăescu blochează accesul românilor în suferință la serviciile de sănătate în regim de urgență.

Conform declarațiilor Domniei Sale, se intenționează ca o parte dintre aceste cazuri medicale să fie direcționate de dispeceratul Serviciului de urgență 112 către medicii de familie ori către centrele de permanență. Oare spre care centre de permanență? Are România în acest moment o rețea funcțională de centre de permanență? Câtă vreme aceste centre de permanență sunt insuficiente, ideea domnului Nicolăescu este lipsită de orice sens. Pe de altă parte, consider că solicitările, de cele mai multe ori disperate, ale persoanelor care apelează Serviciul de urgență prin 112 în niciun caz nu pot fi clasificate de către un dispecer aflat la capătul unui fir telefonic. Răspunde domnul Nicolăescu sau dispecerul dacă o persoană, care a fost direcționată greșit spre medicul de familie, între timp decedează?

Din tot ceea ce declară domnul ministru, dar și din măsurile pe care le dispune, reiese că ideea centrală a reformei din sănătate, pe care o susține în acest moment domnul Nicolăescu, vizează în mod clar descurajarea românilor de a mai apela la serviciile publice de sănătate. Această viziune este lipsită de sens și dăunătoare stării de sănătate a populației României.

La final, ne întrebăm retoric, de ce este nevoie să chinuiți într-un asemenea mod românii pentru inabilitatea Guvernului USL de a găsi fondurile necesare sistemului de sănătate? Statele civilizate investesc în sănătate, nu încearcă să o stoarcă de fonduri, așa cum se întâmplă în prezent în România. Banii de care sistemul de sănătate are nevoie urgent trebuie căutați în economie, nu în interiorul sistemului.