Rodica Nassar

„15 noiembrie – Ziua mondială de luptă împotriva BPOC” Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică sau BPOC este o afecțiune ce se manifestă prin obstrucția progresivă a căilor aeriene, puțin reversibilă, datorată unor combinații de leziuni inflamatorii ale căilor respiratorii și ale parenchimului pulmonar.

BPOC afectează 210 milioane de oameni în întreaga lume și ucide până la trei milioane de oameni pe an, fiind o boală până recent necunoscută, dar care în următorii zece

ani va deveni a patra cauză de deces în lume (după afecțiunile coronariene, bolile cerebrovasculare și infecțiile respiratorii acute). Boala are nevoie în general de 20–30 de ani ca să ajungă să creeze probleme mari pacientului, care nu recunoaște de la început simptomele acestei afecțiuni.

BPOC reprezintă o cauză majoră de morbiditate cronică și mortalitate, afectând pe plan mondial unu din zece adulți cu vârsta peste 40 de ani. Se estimează că în întreaga lume BPOC omoară 250 de persoane la fiecare oră, iar rata anuală de deces prin BPOC este mai mare decât a pacienților cu cancer pulmonar și cancer de sân la un loc.

La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc pentru BPOC este fumatul, atât activ, cât și pasiv (80–90% dintre cazurile de BPOC datorându-se fumatului). Alți factori de risc sunt pulberile industriale, noxele chimice existente, precum și fumul produs prin arderea combustibililor biologici. De asemenea, există și o predispoziție genetică, datele recente furnizate de studii arată că între 15% și 25% dintre persoanele care prezintă semne și simptome clinice evidente de BPOC au antecedente în familie ale acestei boli.

Depistarea din timp a acesteia permite un tratament de lungă durată, cu prevenirea complicațiilor ulterioare. Cu toate acestea, în România, 60–70% din pacienți ajung la medic în stadii avansate de boală. Populația afectată în proporție mai mare este oarecum diferită pe sexe, bărbații fiind mai afectați decât femeile.

În România, conform unui studiu realizat în 2008 de Societatea Română de Pneumologie, există cel puțin un milion de cazuri de BPOC, iar accesul la serviciile medicale existente este în continuare redus (mai puțin de 50% din pacienți beneficiază de o spirometrie pe an). Până la 50% din pacienți rămân nedepistați, în ciuda faptului că prezintă importante simptome datorate BPOC.

BPOC determină consecințe negative importante și pe plan economic. Costurile bolii sunt foarte mari, 40–65% din aceste costuri datorându-se spitalizărilor pentru formele severe de boală. În mod evident, costurile acestei afecțiuni scad dacă este depistată și tratată mai devreme.

La nivel mondial, pe 15 noiembrie, cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva BPOC, se organizează activități ce implică, alături de profesioniștii din domeniul sanitar, pacienți afectați de această boală și publicul larg și presa. Aceste activități își propun să scoată în evidență faptul că există tratamente eficiente pentru pacienții cu BPOC. De asemenea, se dorește atragerea atenției populației asupra faptului că dificultățile de respirație trebuie să se constituie într-un semnal de alarmă pentru cei care nu sunt încă diagnosticați cu BPOC și care ar trebui să se prezinte la medic, cât mai curând cu putință.