Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·3 aprilie 2013
other · respins
Claudia Boghicevici
Discurs
„2 aprilie – Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului”
Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a vă aduce în atenție faptul că astăzi, 2 aprilie, este Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, moment pe care îl consider oportun pentru a vorbi despre această afecțiune. Vreau să mă alătur pe această cale colegilor din domeniul asistenței sociale care activează în diferite fundații și asociații ale societății civile și care desfășoară în aceste zile evenimente pe această temă. Ele au menirea de a ne face mai conștienți de incidența ridicată a acestei afecțiuni, de gravitatea și de efectele ei asupra indivizilor, asupra familiei și asupra societății per ansamblu.
Când vorbim de tulburări din spectrul autismului, vorbim de o afecțiune cu o prevalență estimată la nivel internațional de 1 din 100, conform datelor prezentate la Congresul Internațional de Autism Europe de la Lisabona din 2003.
Autismul se manifestă încă de la cele mai mici vârste. Diagnosticat la timp, evoluția acestuia poate fi încetinită, iar
șansele copiilor autiști de a se integra în societate, de a avea o familie, un loc de muncă stabil cresc exponențial. În acest sens, campaniile punctuale de conștientizare asupra acestei afecțiuni, corelate cu o informare permanentă care să ajute părinții să recunoască la timp simptomele sunt instrumente active de luptă împotriva acestei afecțiuni.
Este un subiect pe care eu îl tratez cu toată responsabilitatea și seriozitatea unui membru al Comisiei de muncă și protecție socială din Parlamentul României.
În acest moment, abordarea problemei autismului în România necesită o raportare la două niveluri – unul ar fi cel a serviciilor medicale, iar celălalt trebuie să privească aspectele sociale ale problemei.
Așadar, să privim întâi la substratul social. Problema privește atât persoanele autiste, care sunt rezervate din punctul de vedere al interacțiunii sociale, cât și persoanele din societate, care ar trebui să sprijine integrarea socială, dar și asimilarea ocupațională a persoanelor cu autism și cu o bună conviețuire cu acestea. De cele mai multe ori, noi, ceilalți, suntem cei care punem mai multe bariere, raportându-ne la persoanele autiste ca la niște persoane incapabile. Pe lângă faptul că nu este așa, este, de asemenea, nesănătos, deoarece în acest fel nu vom putea niciodată valorifica potențialul fiecărui membru al societății. Cercetările științifice ne arată că persoanele cu tulburări din spectrul autist sunt de multe ori niște persoane cu un nivel de inteligență peste medie, cu o memorie foarte dezvoltată și capabili de raționamente matematice pe care niciun om obișnuit nu le poate face. Pentru a depăși toate aceste prejudecăți, avem nevoie în primul rând de informare corectă referitoare la această afecțiune, urmată de o autoeducare a noastră și a societății.
În ce privește serviciile medicale de diagnosticare și recuperare, acestea încă sunt în stadiul de servicii inaccesibile celei mai mari părți a copiilor din România care suferă de autism. Motivul principal și, din păcate, cel mai greu de combătut este cel al prețurilor ridicate ale acestor servicii.