Eugen Constantin Uricec

„2011 – Anul austerității în Europa”

Măsurile pe care guvernele europene le-au implementat în primii ani ai crizei economice au avut rezultate diferite de la o economie la alta. În unele economii, ele au determinat reluarea creșterii economice, în altele, nu au reușit să atenueze în niciun fel dinamica dezechilibrelor interne sau externe.

Inflația care marchează de peste doi ani prețul produselor agroalimentare, al produselor din țiței sau importante categorii de materii prime a determinat o temere din ce în ce mai mare că un nou val de criză poate afecta statele europene și sustenabilitatea propriilor finanțe publice.

Astfel, încă de la începutul verii, majoritatea statelor europene, marcate de panica unei astfel de perspective, analizează pe toate fețele noi pachete de măsuri guvernamentale, care, spre deosebire de precedentele, nu mai sunt orientate către pachete de stimuli pentru relansarea economică, ci către măsuri drastice de reducere a cheltuielilor guvernamentale.

Austeritate! Responsabilitate! Sustenabilitate! Acestea sunt principiile după care se ghidează comportamentul statelor europene în anul 2011, în special cele mai afectate de atitudinea iresponsabilă din anii precedenți.

Începând cu anul 2009, Guvernul României a adoptat un spectru foarte larg de măsuri de asanare a cheltuielilor publice românești, în condițiile în care aproape toată lumea a criticat fervent acest lucru.

Economiștii susțineau că efectele contracționiste asupra economiei vor fi și mai mari. Opoziția politică, prolifică în demagogie, acuza asasinarea unei țări. Chiar organismele financiare internaționale nu se arătau prea optimiste de astfel de soluții.

Astăzi, însă, când Italia, Grecia, Spania, Portugalia, Irlanda, Lituania sau alte state membre ale Uniunii Europene implementează planuri și mai drastice de austeritate, acțiunile Guvernului Boc nu mai sunt criticate de nimeni, ci, dimpotrivă, luate ca model de reacție guvernamentală împotriva crizei economice.

De puține ori s-a comunicat corect asupra măsurilor de austeritate care s-au luat în ultimii ani și asupra semnificației lor.

Eu aș spune că numai parțial putem vorbi despre măsuri de austeritate și că am fi mai preciși dacă am vorbi despre restabilirea ordinii fiscal-bugetare, perturbată de o clasă politică iresponsabilă.

A vorbi despre austeritate înseamnă a vorbi despre reducerea unor cheltuieli guvernamentale fundamentate economic și social, care într-un anumit interval de timp nu pot fi finanțate.

Din nefericire, însă, noi nu ne aflăm într-o astfel de situație, ci în situația de a face ordine în rațiunea de a fi a unor cheltuieli guvernamentale. Cea mai mare parte a acestor decizii iraționale au fost luate în pragul campaniilor electorale, fără o anticipare fundamentată a perspectivelor economice.

Suntem astăzi obligați să urmărim sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și mai puțin să-i lăsăm pe unii tineri politicieni demagogi să compromită viitorul țării noastre.