Ioan Balan

„2017 – un an ratat pentru dezvoltarea României pe fonduri europene”

Guvernarea condusă indirect de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov și direct și fără relevanță de Mihai Tudose a intrat deja în istoria neagră a guvernărilor, prin cel mai mare număr de miniștri cuprinși într-un singur cabinet – nu mai puțin de 27 de miniștri, la care se adaugă și prim-ministrul –, precum și prin cel mai mare număr de secretari și subsecretari de stat din istoria postrevoluționară – 135 –, iar numărul lor crește de la o zi la alta. Oricine ar vedea aceste cifre ar avea tendința să spună că o țară ca România, cu peste 150 de demnitari cu rang de ministru, plătiți la acest nivel, are o guvernare eficientă și eficace, care poate să servească drept ghid de bună practică pentru guvernele altor țări.

Ei bine, constatăm cu toții că lucrurile stau exact invers și că, în pofida puzderiei de miniștri, secretari de stat, subsecretari de stat, treburile guvernării merg din șanț în șanț, fără viziune, fără coerență, fără eficiența actului administrativ. Pentru acest motiv, nu sunt condamnabile temerile economiștilor care, văzând efectele nocive ale guvernării, se așteaptă și previzionează tot ce-i mai rău pentru România, nu peste ani, ci chiar în viitorul apropiat. La un moment dat am apreciat faptul că nu unul, nu doi, ci chiar trei miniștri din Guvernul PSD–ALDE au în fișa postului relația cu autoritățile europene și, mult mai precis, sarcina atragerii și utilizării corespunzătoare a fondurilor europene.

Este drept că, așa cum s-a întâmplat și la alte portofolii, miniștrii care ar fi trebuit să atragă banii de la Uniune au fost schimbați pe bandă, durata medie a mandatului fiind de puțin peste două luni și jumătate.

În ciuda acestui fapt, cu trei miniștri pentru o singură misiune importantă – atragerea și valorificarea pentru România a fondurilor europene –, ne-am fi așteptat ca rata de absorbție să explodeze în acest an, de la 0%, la cât au lăsat-o Ponta și Cioloș, la măcar un 10-15% din totalul fondurilor alocate României în cadrul financiar multianual 2014–2020.

Cu trei miniștri pentru o singură treabă, constatăm acum că, de la 0%, România a ajuns la 0,04%, adică am plecat de la nimic și am ajuns la nimic și ceva.

Mai mult decât atât, în loc ca Guvernul PSD–ALDE să utilizeze acești bani pentru modernizarea și dezvoltarea României, pentru finanțarea deficitelor interne, i s-a părut mai ușor să ia banii de la români, prin taxe mai mari, prin prețuri mai mari la carburanți și produsele de bază, prin impozite noi. Putem, fără îndoială, să spunem că privim o piesă de teatru proastă, în care și regizorul, Liviu Dragnea, și scenaristul, Darius Vâlcov, precum și actorii, miniștrii din Guvernul Tudose, joacă fie dramă, fie comedie, pe seama vieții românilor de rând.

0,04% absorbție de fonduri europene are implicații diferite asupra județelor și regiunilor țării. Nu putem să ne facem că nu vedem faptul că anumite zone din țară sunt dezvoltate, iar altele nu reușesc să iasă din spirala sărăciei și a subdezvoltării. De exemplu, pentru cea mai săracă regiune din Europa și din România, Regiunea de Nord-Est, utilizarea eficientă a fondurilor europene rămăsese singura opțiune reală pentru a lega această regiune de restul țării și pentru a dezvolta locuri de muncă bine plătite pentru localnici.