Raluca Surdu

25 noiembrie a fost Ziua Internațională de Luptă împotriva Violenței asupra Femeilor.

Am ales să abordez acest subiect în cadrul declarației mele de astăzi pentru că violența împotriva femeilor este atât un fenomen mondial, cât și unul foarte prezent și în România. Organizația Mondială a Sănătății a prezentat în 2013 un raport pe tema violenței împotriva femeii, ale cărui statistici și concluzii sunt extrem de îngrijorătoare. Violența fizică sau cea sexuală afectează una din trei femei la nivel mondial, iar efectele sunt multiple și negative: acestea pot suferi leziuni fizice grave, complicații asupra sarcinilor sau pot avea probleme psihice și sociale în urma actelor de violență. Același raport precizează că 38% din femeile ucise au fost omorâte de către partenerii de viață, iar dacă discutăm despre cele care au suferit leziuni fizice grave, acestea sunt predispuse la depresie și sunt de două ori mai expuse la o potențială dependență de alcool sau de droguri în comparație cu persoanele de sex feminin care nu s-au confruntat cu acte de violență. O altă cifră prezentată de Organizația Mondială a Sănătății precizează că în urma a 50 de sondaje, realizate la nivel mondial, o femeie din cinci a declarat că a fost abuzată sexual înainte de vârsta de 15 ani.

Din nefericire, fenomenul violenței asupra femeii este unul destul de extins în România. Vreau să precizez că acest fenomen social îngrijorător are mai multe dimensiuni: o dimensiuni fizică, o dimensiune psihologică și una sexuală.

În 2012, 953 de femei au obținut un ordin de protecție, acesta fiind introdus în martie 2012 în Legea privind prevenirea și combaterea violenței în familie. Cu siguranță numărul persoanelor de sex feminin victime ale violenței domestice este cu mult mai mare, dar anumiți factori informali descurajează raportarea actelor de violență. Astfel de factori constau în sentimente precum teama de blamare și de umilire publică din partea comunității, apariția unui posibil sentiment de alienare socială sau existența unui grad de toleranță din partea comunității locale cu privire la violența asupra femeilor. Acești factori, oricât de bună ar putea fi o lege de prevenire și combatere a violenței asupra femeilor, determină ca procesul de eradicare a acestui fenomen să fie unul foarte greoi.

O Românie puternică, cu o societate modernă, trebuie să funcționeze pe baza libertății și a egalității de șanse. Sexismul și violența asupra femeilor trebuie eradicate, acestea fiind elemente care afectează atât principiile democratice, cât și rolul esențial pe care femeile îl au în dezvoltarea corectă a unei societăți.

În final, consider că trebuie luat în serios semnalul de alarmă tras de Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței împotriva Femeilor și ar trebui în fiecare moment să identificăm soluțiile optime pentru a putea acționa în vederea eradicării violenței, nu numai asupra femeilor, ci asupra oricărei ființe umane.