Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·11 martie 2014
other · respins
Gheorghe Emacu
Aprobarea unor modificări ale ordinii de zi
Discurs
## „27 martie 1918 – Unirea Basarabiei cu România”
În istoria modernă a României, data de 27 martie 1918 are o semnificație deosebită. Deși ne gândim în primul rând la Marea Unire, uităm frecvent evenimentele ce au precedat acest binecuvântat eveniment.
La 27 martie 1918, Basarabia se unește cu Regatul României. Basarabia a fost astfel prima provincie care s-a unit cu România pentru a forma România Mare.
Dezlipită de România în 1812 și transformată în provincie a Imperiului Țarist, Basarabia a fost mai bine de o sută de ani înstrăinată.
Fructificând oportunitatea oferită de situația instabilă din Rusia de la începutul secolului al XX-lea, Basarabia și-a declarat independența în octombrie 1917, iar, la câteva luni, Sfatul Țării – organul legislativ al Basarabiei – a votat pentru unirea cu România.
Chiar dacă această unire nu a durat foarte mult, întrucât în 1940, prin pactul Ribbentrop-Molotov, URSS a reanexat acest teritoriu în mod samavolnic, gestul Basarabiei, devenită ulterior Republica Moldova, a reprezentat un imbold pentru toate celelalte provincii românești pentru a se uni cu țara-mamă.
În ciuda faptului că țările noastre au fost despărțite mai bine de 50 de ani, sentimentele de fraternitate nu s-au stins. Pentru cetățenii Republicii Moldova, România rămâne „patria-mamă”, vatră a spiritualității, culturii și limbii comune.
De aceea, parafarea de către Republica Moldova, cu ocazia summitului de la Vilnius, din noiembrie 2013, a
Acordului de asociere cu Uniunea Europeană ne dă speranțe îndreptățite că teritoriul dintre Prut și Nistru va putea să-și regăsească matca culturală în context comunitar.
Iar dacă avem în vedere că aderarea la Uniunea Europeană implică îndeplinirea acquis-ul Schengen, speranțele sunt cu atât mai puternice.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.