3. facultăți care oferă cursuri antreprenoriale, ca parte a disciplinelor obligatorii. Două treimi din facultățile noncomerciale raportează existența unor departamente academice orientate spre predarea specialităților antreprenoriale.
– Malta.
Predarea spiritului antreprenorial în învățământul superior a fost până de curând o practică inexistentă. O inițiativă relativ nouă din partea „Malta Enterprise” oferă acum studenților din instituțiile de învățământ superior posibilitatea de a deprinde elementele de bază ale antreprenoriatului, printr-o serie de module opționale/seminare. Cu toate acestea, o imagine de ansamblu a curriculei arată că predarea antreprenoriatului este încă absentă în specializările noneconomice.
## – Norvegia
Cursurile de antreprenoriat în Norvegia au început să se dezvolte la mijlocul anilor '80 în cele mai importante școli de inginerie. Universitățile au devenit mai interesate de antreprenoriat din 2003, când au primit prin lege responsabilitatea drepturilor de proprietate intelectuală a invențiilor realizate în cadrul facultăților. Unele instituții de învățământ superior au, în prezent, programe de master în antreprenoriat. Studenților li se cere să se concentreze mai mult pe dezvoltarea capacităților antreprenoriale, iar organizațiile studențești au preluat și s-au implicat în această inițiativă. Potrivit sondajelor, aproximativ 15% din studenții de inginerie sunt interesați de antreprenoriat.
## – Austria
Ca urmare a autonomiei universităților austriece, situația predării antreprenoriatului în cadrul specializărilor noneconomice nonbusiness este foarte diversă. Opțiunile variază, astfel că în unele universități cursurile nu există, iar
în altele acestea sunt obligatorii. Cu toate acestea, ultimul deceniu a înregistrat o creștere constantă a interesului studenților și absolvenților privind cursurile antreprenoriale. Universitățile și facultățile tehnice au început să ofere cursuri opționale de antreprenoriat, precum și cursuri interdisciplinare.
Societatea Alumni de la Universitatea din Viena și Universitatea Tehnică din Viena oferă o serie de ateliere de lucru pentru potențiali antreprenori (Programul UNIUN). În cadrul Academiei de Business au fost înființate incubatoare de afaceri pentru a sprijini potențialul înaltelor tehnologii existente în cadrul universităților de științe aplicate. Universitatea de Arte din Linz oferă un curs de antreprenoriat ca o disciplină opțională, în cooperare cu specialiștii catedrelor de antreprenoriat de la Universitatea din Linz. Cu toate acestea, problema dacă antreprenoriatul ar trebui să fie un curs obligatoriu în cadrul programelor este încă în discuție.
## – Polonia
După 1990 a existat un interes mare pentru promovarea antreprenoriatului în învățământul superior, care s-a reflectat în realizarea unor școli de afaceri, de obicei private, care poartă în numele lor cuvântul „antreprenoriat”. Cu toate acestea, educația antreprenorială în cadrul specializărilor noneconomice este aproape inexistentă. O inițiativă recentă, pentru remedierea acestei situații, este reprezentată de programul național de „Antreprenoriat Dinamic”, orientat, în primul rând, către studenții din domeniul noncomerciale.
Problematica educației antreprenoriale este relativ nouă în Portugalia, cel puțin în rândul cursurilor noncomerciale. Cu toate acestea, universitățile mari au parcuri și incubatoare de afaceri, unde funcționează cursuri de antreprenoriat. Exemple bune, în acest sens, sunt incubatorul de la Institutul Pedro Nunes, Parcul Coimbra și Parcul Biocant.
## – Slovacia
Există o cerere mare pentru educația antreprenorială în Slovacia. De fapt, practica arată că educația antreprenorială este cea mai căutată formă de învățământ superior. Universitățile slovace au răspuns la această cerere prin crearea unor facultăți de specializare în domeniul antreprenoriatului sau, în unele cazuri, a unor departamente specializate în cadrul celorlalte facultăți. În prezent, există 15 facultăți de antreprenoriat în Slovacia.
## – Finlanda
Universitățile au un acord comun între ele, care permite studenților să participe la cursurile altor instituții. Acest lucru face posibilă studierea antreprenoriatului, chiar dacă universitatea lor proprie nu desfășoară astfel de cursuri. Cu toate acestea, situația în specializările noneconomice este problematică, deoarece puțini profesori sunt calificați și instruiți în practica antreprenorială, considerându-se că universitățile nu au resurse pentru acest scop. Lipsa de profesori care să predea antreprenoriatul face deosebit de grea introducerea antreprenoriatului, în special în cadrul specializărilor noncomerciale. Majoritatea acestor profesori predau în facultăți de profil economic sau în cadrul departamentelor economice ale universităților. Datorită acestui fapt, studiile antreprenoriale sunt concentrate, în primul rând, în aceste instituții. Prin urmare, există un deficit de studii antreprenoriale în cadrul specializărilor noneconomice.
## – Suedia
Disciplinele antreprenoriale sunt predate în toate școlile de afaceri și în cadrul universităților de tehnologie.
Profunzimea și varietatea conținutului cursului variază foarte mult, de la 5 module ECTS la programe de masterat de 2 ani. În alte forme de învățământ superior formarea antreprenorială nu este asigurată.
– Marea Britanie
Introducerea unor runde succesive de finanțare guvernamentală pentru universități, cu obiectivul promovării antreprenoriatului, a avut un impact semnificativ asupra comportamentului instituțional. În această manieră, s-au sprijinit noile evoluții în dezvoltarea de întreprinderi și în formarea și consolidarea spiritului antreprenorial, inclusiv prin inovarea curriculei. Majoritatea instituțiilor de învățământ superior din Marea Britanie, estimate a fi aproximativ 95%, este implicată în furnizarea de diferite forme de educație antreprenorială pentru studenții lor.
III. În mod particular, la nivelul României, în cadrul Raportului grupului de experți ai Uniunii Europene – „Spiritul antreprenorial în învățământul superior, în particular în studiile noncomerciale și noneconomice” – se fac următoarele aprecieri: „Încă nu este elaborat un cadru general sau o orientare din partea Ministerului Educației privind educația antreprenorială în universitățile tehnice. În absența unui astfel de cadru, universitățile individuale și-au dezvoltat „embrioni” ai educației antreprenoriale oriunde au existat profesori interesați de predarea sau sprijinirea unei astfel de inițiative. Majoritatea activităților sunt susținute la nivelul masteratelor, mai degrabă, decât la nivelul licenței. Nu există, din păcate, departamente de antreprenoriat”.
IV. Propuneri pentru introducerea eficientă a educației antreprenoriale în învățământul superior
La nivelul Agendei de la Oslo se fac următoarele propuneri pentru introducerea eficientă a educației antreprenoriale în unitățile școlare și în învățământul superior:
– implicarea unor elemente de comportament antreprenorial (curiozitate, creativitate, autonomie, inițiativă, spirit de echipă) încă din educația primară. Până la sfârșitul acestei etape de educație trebuie utilizate jocuri, desene animate și alte instrumente adecvate vârstei elevilor;
– începând din școala primară trezirea conștiinței referitoare la rolul antreprenoriatului în societate. Sublinierea noțiunii de „antreprenoriat responsabil” pentru a ajuta la sporirea atractivității unei cariere antreprenoriale;
– diseminarea în cadrul școlii a unei cărți cu povești de succes a tinerilor antreprenori, pentru a îmbunătăți imaginea antreprenorilor drept modele pentru tineri;
– introducerea pedagogiei inovative în toate cursurile, ca bază necesară pentru construirea spiritului antreprenorial. Extinderea ratei de utilizare a pedagogiilor în dezvoltarea unui curriculum inovator;
– ca parte a evaluării finale a unui curs sau program în antreprenoriat, testarea competențelor antreprenoriale ale studenților și oferirea unui certificat care să certifice achizițiile;
– asocierea studenților companiilor reale și oamenilor de afaceri, pentru a asigura o relație strânsă cu experiențele reale de business. Studenții nu trebuie ținuți în izolare și departe de lumea din afara școlii, de exemplu, atunci când pot conduce o firmă virtuală sau pot simula un plan de business;
– sprijinirea inițiativelor spontane ale asociațiilor de studenți în urmărirea obiectivelor, precum crearea unei legături cu oamenii de afaceri și implicarea studenților în proiecte. Recunoașterea și răsplătirea muncii studenților cu credite.
– angajarea absolvenților în activitățile școlii/universității și în clasă;
– oferirea educației antreprenoriale grupurilor dezavantajate, în particular tinerilor aflați în situații de risc de excludere socială. Aceste acțiuni pot crește motivarea celor care învață mai bine din ceea ce experimentează și care au dificultăți la disciplinele tradiționale. Unele programe se pot adresa acestei categorii și pot fi de succes prin începerea unor programe de incluziune socială;
– învățământul superior ar trebui să integreze antreprenoriatul în cadrul diferitelor subiecte din cadrul curriculei și pot fi valorificate la toate nivelurile (discipline tehnice și științifice, dar și la umaniste și creative). Toate facultățile/disciplinele ar trebui să dezvolte oportunități pentru studenți la toate nivelurile pentru a experimenta antreprenoriatul;
– în învățământul superior, aducerea antreprenorilor în clasă și implicarea directă a studenților în proiecte. Utilizarea metodelor de învățare activă este mult mai complexă decât metodele tradiționale de predare. Ea implică emoțiile studenților, angajarea acestora în procesele de învățare. Educatorii trebuie să creeze un mediu deschis de învățare în care studenții să-și dezvolte încrederea necesară pentru a-și asuma riscuri;
– creșterea producerii de studii de caz la nivel european pentru a fi utilizate în învățământul superior. Munca în grup pe cazuri concrete este o metodă eficientă și îmbunătățește înțelegerea problemelor reale relaționate antreprenoriatului și angajează studentul în găsirea soluțiilor la problemele reale. Pentru a fi mai eficiente, studiile de caz trebuie să aibă o dimensiune europeană și locală, mai degrabă decât să fie importate din SUA;
– oferirea unui nou impuls academic antreprenoriatului: stabilirea unor programe de cercetare și de doctorat în antreprenoriat, pentru a crea o masă critică de viitori profesori cu aceste competențe specifice;
– încurajarea studenților, absolvenților și cercetătorilor cu idei valoroase de business să le dezvolte în companii, prin furnizarea de suport în cadrul instituțiilor (incubatoare, finanțări, mentorat etc.);
– implicarea evaluării sistematice în toate programele. Cea mai eficientă evaluare este independentă și comparativă.
V. Exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene Exemplele dezvăluie o diversitate de obiective, sarcini, metode și soluții. Ele sunt propuse nu ca cele mai bune din Europa, o listă completă de exemple de bună practică ar fi mult mai mare și mai greu de realizat, ci ca o selecție semnificativă de cazuri diverse. La nivelul instituțiilor europene de învățământ superior, documentul european a prezentat o serie de bune practici, unele dintre ele urmează a fi prezentate în cele ce urmează:
a) Promovarea spiritului antreprenorial la nivel regional, reunind diferite universități și comunitatea locală într-o strategie comună
Exemplul în această direcție este dat de Casa de Antreprenoriat a Universităților din Grenoble (Franța). Obiectivul acesteia este acela de a promova și disemina spiritul antreprenorial în rândul studenților în campusul Grenoble – și în special: de sensibilizare prin intermediul programelor de predare (efect asupra intenției) – și de a oferi asistență prin intermediul „Rețelei Antreprenoriat”. Metodele utilizate în cadrul programului de promovare a spiritului antreprenorial sunt următoarele: cursuri de antreprenoriat; conferințe și seminare pentru studenți; organizarea de studii
doctorale specializate (seminare); asistență în realizarea planului de afaceri anual; informații și asistență pentru studenți pornind de la ideea de afaceri la proiectul propriu-zis; organizarea cursurilor în interiorul programei academice pentru toți studenții, nu numai pentru administrație sau afaceri.
b) Stabilirea unui program de antreprenoriat la nivel național, oferind tuturor instituțiilor de învățământ superior instrumente de predare și materiale cu scopul de a disemina educația antreprenorială în țară
Exemplul în această direcție este oferit de Academia de Antreprenoriat și Management „Leon Kozminski” (Polonia). Aceasta a experimentat și a pus la punct un program desfășurat la nivel național, pentru a dezvolta educația antreprenorială în instituțiile din învățământul superior din Polonia, în special studii noncomerciale și noneconomice. Raționamentul a fost legat de faptul că starea lucrurilor din acest domeniu nu mai poate aștepta eforturile fiecărei universități, programul stabilind o rețea națională care oferă instrumente și mecanisme pentru introducerea rapidă a cursurilor de antreprenoriat, în primul rând la instituțiile de învățământ superior tehnic, agricol și din învățământul creativ. Academia a elaborat metodologia și instrumentele de predare a cursurilor de antreprenoriat la nivel academic în Polonia, acestea fiind mai ales în cadrul acesteia. Această activitate a condus la elaborarea unui manual modern adresat comunității academice, publicat în 2006. În același timp, a fost dezvoltat un portal, care oferă o varietate de funcții: materiale suplimentare și instrumente pentru studenți; materiale didactice pentru profesori și o bază de date a materialelor didactice și cazuri de bună practică în domeniul antreprenoriatului; suport pentru schimbul de experiență, materiale și alte resurse, între lectorii care se alătură rețelei. Mai târziu, la acest program a fost adăugată componenta „formarea de formatori”.
c) Îmbunătățirea cooperării interdisciplinare dintre studenții din diferite domenii, în vederea dezvoltării inovației tehnice, și transformarea ei într-o idee de afaceri viabilă
Exemplul în această direcție este dat de Laboratorul de Inovare din cadrul Universității „Johannes Kepler Linz” (Austria). Acesta urmărește să stimuleze motivația antreprenorială să formeze competențele specifice domeniului și să consolideze cooperarea dintre studenții diferitelor domenii de studiu. Laboratorul cuplează cel puțin două facultăți, în care una din profil economic. Cursurile din ambele facultăți au creat un pachet de pregătire, care pune în evidență întregul proces de dezvoltare a unui nou produs, din punctul de vedere al managerului, dar și al inginerului. Laboratorul de Inovare organizează o pregătire pe parcursul a trei module (modulul reprezintă cursurile desfășurate pe parcursul unui semestru). Modulul 1 se desfășoară în cadrul facultății de inginerie. Sarcina studentului este aceea de a dezvolta idei tehnice inovatoare pentru produse. Modulul 2 dezvoltă capacitățile antreprenoriale ale studentului, acesta fiind coordonat de Institutul pentru Antreprenoriat și Dezvoltare Organizațională. În cadrul acestui modul, studenții ingineri și ideile lor devin parte dintr-o echipă cu pregătire antreprenorială. Sarcina pentru această echipă este de a realiza un studiu de fezabilitate pornind de la ideea produsului. Pentru a face acest lucru, sunt efectuate analize de piață de către studenți, cercetări de teren și calcule. Acesta este un curs creditat de ambele facultăți.
Al treilea modul este opțional și se concentrează din nou pe aspectul tehnic. În cadrul acestuia, studenții au posibilitatea de utilizare a infrastructurii tehnice a universității
și a resurselor financiare furnizate de un incubator de afaceri academic pentru a construi un prim prototip. Acest lucru poate să ducă la dezvoltarea noului produs și la pornirea unei afaceri.
d) Realizarea „Universității Antreprenoriale”, unde studenții sunt încurajați să gândească și să acționeze într-un mod antreprenorial la toate disciplinele
Exemplificarea conceptului de Universitate Antreprenorială este făcută de Universitatea Tehnică din München (Germania), care pregătește specialiști în profilul științe exacte, inginerie și medicină. UTM urmărește să ofere un cadru antreprenorial, în cadrul căruia studenții de la toate disciplinele sunt încurajați să gândească și să acționeze antreprenorial. Un accent deosebit este pus pe formarea interdisciplinară, iar studenții de la toate facultățile sunt încurajați să se alăture cursurilor și să lucreze în echipe. Pregătirea antreprenorială este asigurată de două instituții din cadrul universității. Ambele oferă o gamă largă de prelegeri, seminare și abordări pentru studenții de la toate facultățile în domeniul antreprenoriatului. Se oferă cursuri la nivel universitar și de licență, deschise tuturor studenților din universitate, în principal Finanțare antreprenorială, Capital de risc, Evaluarea riscurilor. Pentru cei interesați de baza științifică a antreprenoriatului sunt oferite seminare speciale pe diferite subiecte, cum ar fi: „Antreprenoriat social”, „Evoluțiile pieței”, „Finanțare și evaluare în industria biotehnologiei și cea farmaceutică” sau „Fondurile private ale companiilor”. Studiile de caz de la seminare au fost îmbunătățite pentru a oferi studenților posibilitatea de rezolvare a problemelor prin creativitate. Studiile de caz reale, care au fost scrise de către membrii echipei universitare, sunt oferite studenților, care trebuie să lucreze în echipe pentru a găsi soluții. Rezultatele sunt prezentate în fața unui juriu format din universitari și practicieni antreprenori.
O caracteristică deosebită a pregătirii antreprenoriale este acordată studiului proiectului. Echipe de câte doi-patru studenți lucrează la un proiect real, în colaborare cu un partener de la industrie, oferind soluții în calitate de consultanți ai partenerului. Multe dintre aceste soluții sunt mai târziu utilizate în cadrul companiei și, prin urmare, au un impact real. O atenție deosebită se oferă la seminare pregătirii planului de afaceri pentru toți studenții și cercetătorii din cadrul universității. Realizate în echipe interdisciplinare, planurile de afaceri redactate de cursant sunt evaluate de un lector și prezentate și discutate în cadrul anului de studiu.
Un curs important oferit studenților universității este intitulat „Inițiativa antreprenorială”. Antreprenori de prestigiu, cu realizări deosebite, prezintă experiența lor din viața reală în dezvoltările pe care le-au realizat la nivelul inovării și al afacerilor. Obiectivul-cheie al cursului este acela de a transmite studenților aptitudini care le permit să ia decizii de succes într-un context antreprenorial.
Pe un nivel de pregătire superior, cel adresat elitelor, se organizează un program intitulat „Administrare de înalt nivel”. Acest program se desfășoară pe parcursul a 18 luni, iar cursanții, 20 de studenți, inclusiv doctoranzii, sunt selectați de la toate facultățile UTM. Participarea la curs se face în baza unei burse acordate de universitate sau de asociațiile patronale. Participarea la acest curs, pe lângă cursurile de la universitatea lor, le garantează absolvenților un start mai bun în cariera profesională, fie ca antreprenori sau intraprenori. Partenerii oferă studenților bursă alături de un mentor, persoană care le oferă, în același timp, îndrumare și sprijin. Accentul principal este pus pe proiectele de inovare
interdisciplinară, în care studenții dezvoltă și comercializează noi produse și servicii în numele partenerilor corporativi sau cu scopul de a crea propriile afaceri.
e) Spiritul antreprenorial este predat prin intermediul unui proiect practic. Acesta este creat într-o întreprindere simulată, formată din echipe mixte de studenți de la diferite facultăți
Exemplificarea pentru această modalitate este asigurată de „Întreprinderea simulată” de la Universitatea de Științe Aplicate din Turku (Finlanda). Scopul general al proiectului este acela ca studenții să înțeleagă practic procesele de bază ale mersului unei companii, începând de la demararea ei până la familiarizarea cu desfășurarea operațiunilor de zi cu zi. În acest cadru, practica constă în simularea întreprinderii și este realizată de studenți de la diferite specializări. Pentru întreprinderea simulată există o întreprindere suport adevărată, aceasta având scopul de a sprijini planificarea și a oferi informații reale pentru începerea afacerii. Acțiunile, produsele și serviciile de întreprindere sunt similare cu cele ale afacerii reale. Atât întreprinderile reale, cât și cele simulate fac parte dintr-o rețea globală. Proiectul durează 25–30 de săptămâni și este împărțit în patru faze: faza de constituire a afacerii, faza de desfășurare a afacerii și faza de evaluare a afacerii. Proiectul de practică se bazează pe aplicarea problemelor învățate și abordarea învățării. Grupurilor de studenți le sunt date probleme și sarcini, cu informații inițiale și surse pentru informații suplimentare. Învățarea în această practică se bazează pe munca individuală și pe interacțiunea dintre grupurile de studenți. Ea este coordonată de un mentor la nivelul grupului și de un tutore la nivelul fiecărui cursant. Evaluarea se bazează pe metode interactive: autoevaluări, evaluări de grup și evaluări pe procese create. Acest proiect, „Proiectul de practică în întreprinderi”, este o activitate de muncă în echipă, de învățare prin practică, care oferă o experiență realistă de a deschide o afacere și de a rula operațiuni de afaceri zi cu zi. Proiectul reunește studenți din diferite domenii de studiu, inginerie, afaceri, asistență medicală, transport etc., care nu interacționează de obicei într-un mediu de învățare.
f) Completarea studiile creative cu o componentă de inițiere în domeniul afacerilor
Exemplificarea cu privire la această modalitate este dată de Centrul pentru Antreprenoriat în Domeniul Industriilor Creative din cadrul Universității din Strathclyde. Catedra de Muzică Aplicată din cadrul universității a recunoscut că are nevoie de o componentă puternică pentru inițierea în afaceri a absolvenților care vor deveni profesori de muzică, oferindu-le posibilitatea de a face carieră într-un alt domeniu. Cursul de antreprenoriat a fost elaborat la cererea Departamentului de Muzică Aplicată al Universității, din cadrul Facultății de Educație, care a fost conștientizat asupra importanței inițierii absolvenților în domeniul inițierii și conducerii afacerilor.
Cursul de muzică aplicată îi învață pe studenți cum să producă muzică, ca interpreți, compozitori sau producători, dar nu îi inițiază asupra modului în care să-și construiască o carieră în industria muzicală folosind aceste abilități. În consecință, majoritatea studenților așteptă să devină profesori de muzică. Cu toate acestea, cursul de inițiere oferă posibilitatea studenților de a învăța să devină antreprenori, în sensul folosirii abilităților dobândite pentru a obține venituri ca interpreți sau profesori privați. Mai mult decât atât, abilitățile antreprenoriale sunt necesare pentru a prospera în industriile creative.
Cursul are cinci teme principale: introducere în economia creativă și principalele caracteristici ale întreprinderilor creative; deprinderile și aptitudinile de antreprenor; identificarea oportunităților pentru a construi o bună afacere; rolul și natura drepturilor de proprietate intelectuală; finanțarea afacerii. Evaluarea studenților s-a realizat printr-un interviu luat unui antreprenor, scrierea unui eseu despre ceea ce implică trecerea unui interpret de la _part-time_ la o afacere profesională _full-time_ și oportunitatea de afaceri. Unul dintre grupuri, cel de la cursul de Tehnologie muzicală, a dezvoltat o idee de afaceri pentru a oferi acompaniamente muzicale on-line pentru muzicieni.
g) Exemplificarea acestei proceduri este realizată prin intermediul Centrului de Antreprenoriat Social al Studenților din cadrul Institutului Tehnologic din Dublin (Irlanda). Ca parte a unui program de dezvoltare a antreprenoriatului, în loc de un examen studenții sunt obligați să organizeze un eveniment de caritate. Amploarea evenimentului este la latitudinea studenților, dar aceștia trebuie să organizeze și să gestioneze întregul eveniment. Studenții se împart în grupe de câte trei. Au la dispoziție aproximativ trei luni în care aceștia trebuie:
1. să identifice organizația de caritate pe care doresc să o sprijine;
2. să genereze și să selecteze ideea pentru un eveniment
de caritate;
3. să asigure un loc adecvat;
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.