3. Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice – un proiect al precarității sociale
– Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost promovat de Guvernul Boc ca urmare a Acordului încheiat cu FMI și are ca obiectiv principal reducerea cheltuielilor cu pensiile în România, de la 8% la 6% din produsul intern brut;
– legea nu urmărește îmbunătățirea puterii de cumpărare a pensionarilor, ci creează mecanismul legislativ pentru continua reducere a valorii punctului de pensie sub cota de 45% din salariul mediu brut pe economie;
– se elimină legătura legitimă dintre valoarea punctului de pensie și salariul mediu brut pe economie, iar drepturile câștigate de pensionarii aflați în plată sunt reduse în mod drastic;
– analizele efectuate în condițiile proiectului de lege ne arată că valoarea punctului de pensie față de salariul mediu brut pe economie va scădea drastic în următorii ani, spre niveluri dramatice pentru puterea de cumpărare a pensionarilor actuali și a celor din viitor. Proiectul de lege subminează însăși esența asigurărilor sociale, prin reducerea programată a raportului dintre punctul de pensie și salariul mediu brut pe economie;
– condițiile de acordare a pensiei anticipate vor fi tot mai restrictive, ca urmare a creșterii stagiului complet de cotizare și a penalizărilor aplicate în cazul pensionării anticipate. Nivelul penalizărilor crește de la 30% la 45%, la nivelul maxim;
– prin proiectul de lege se urmărește restrângerea dreptului la pensie de invaliditate, prin modificarea în sens restrictiv a condițiilor și criteriilor de acordare a acestui drept de asigurare socială;
– prin proiectul de lege se reduce punctajul acordat drept stagiu de cotizare în cazul pensionarilor de invaliditate, în medie cu 10%, aducându-se astfel grave prejudicii pensionarilor, prin diminuarea substanțială a cuantumului pensiei;
– creșterea brutală a vârstei de pensionare la 65 de ani pentru femei se va face fără a ține cont de condițiile reale de viață și de muncă din România, precum și de speranța de viață și de speranța de viață sănătoasă;
– se generează o confuzie absolută în privința modalității de stabilire a cuantumului contribuției la CAS, pentru că la art. 27 se fixează, prin această lege, contribuția, iar la articolul 31 se prevede că acest cuantum se fixează prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat;
– taxarea, absolut nejustificată, a drepturilor de autor și a drepturilor conexe care „penalizează” fiscal, nejustificat, munca de creație din România;
– proiectul de lege încalcă grav principiile de drept, prin efectele sale directe având caracter retroactiv. Stabilitatea juridică este grav afectată, iar dreptul fundamental la proprietate, așa cum este acesta prevăzut și apărat în
Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, este atins;
– grav este că, afectând direct și indiscutabil drepturi fundamentale ale cetățenilor români, proiectul de lege nu oferă soluții, nici măcar soluții financiare durabile pentru creșterea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de pensii. Dezechilibrul financiar al bugetului asigurărilor sociale de pensii se menține și în viitor, ca premisă pentru eventuale noi intervenții guvernamentale abuzive, actualul proiect de lege „reușind” doar reducerea cheltuielilor, prin micșorarea drepturilor pensionarilor români.
Comunicarea defectuoasă și nefundamentată a unor intenții ale Guvernului Boc de către ministrul PDL Șeitan
Ministrul Mihai Constantin Șeitan își ia frecvent libertatea de a testa reacția publică la ideile de reducere a drepturilor sociale care, probabil, sunt, neoficial, discutate de Guvern. Este o îndeletnicire obișnuită a acestui Guvern încercarea rezistenței la stres a românilor. Intenția Guvernului de a modifica condițiile de acordare a alocației de stat pentru copii este doar un exemplu de lipsă a unei minime considerații a ministrului Șeitan față de cetățeni. Deși a afirmat public că „nu se vor mai acorda alocații copiilor care provin din familii cu venituri mari”, încălcând Constituția României, care prevede dreptul universal la alocații pentru toți copiii din România, ulterior a negat propriile spuse.
Considerăm că aceste afirmații își au originea în intenția Guvernului de a lua acest drept pentru o parte dintre copiii români, corecțiile ulterior comunicate fiind impuse de numeroasele ecouri nefavorabile. În Programul de guvernare al Guvernului Boc, la pagina 33, capitolul Protecția Copilului, se menționează ca direcție de acțiune „acordarea alocației de stat pentru copii în funcție de veniturile familiei”, nu retragerea dreptului pentru unii dintre copii.
Șomerii fără perspective de ocupare a unui loc de muncă, abandonați de Guvern
Șomajul în România a ajuns la o rată de 8,3%, de două ori mai mare anul acesta față de anul trecut.
Cu toate acestea, prin bugetul asigurărilor pentru șomaj, sumele prevăzute pentru formarea profesională, pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și cele necesare pentru stimularea șomerilor sunt subdimensionate. Aceasta demonstrează o fundamentare defectuoasă a cheltuielilor cu această destinație de către Ministerul Muncii, în detrimentul intereselor celor peste 800.000 de șomeri din România, cărora le scad drastic șansele de a ocupa un loc de muncă în viitor. Legislația în domeniu nu a fost adaptată – așa cum au făcut alte state europene – la condițiile și perioada de criză, nu s-au identificat și legiferat soluții convenabile și sustenabile pentru ocuparea parțială în muncă sau pentru reglementarea ocupării ocazionale.
Problema șomajului și a ocupării forței de muncă este gravă în România, din cauza creșterii accelerate a șomajului, în special din cauza disponibilizărilor decise de Guvernul Boc, din sectorul public și de stat. Este grav că vor fi disponibilizați în perioada următoare peste 100.000 de funcționari publici și bugetari. De asemenea, își vor pierde locurile de muncă câțiva zeci de mii de salariați din companii, regii și societăți comerciale ale statului, cărora, din cauza incapacității și politicii economice aberante ale Guvernului, nu li se mai oferă nicio șansă pe piața forței de muncă.
Guvernul nu prezintă un program guvernamental cu soluții economice de sprijinire a dezvoltării economice și pentru crearea reală de locuri de muncă în România.
În viitorul imediat, mai multe sute de mii de șomeri vor ieși din perioada de șomaj indemnizat. Guvernul nu a pregătit și nu a anunțat nicio măsură concretă de acompaniere sau de sprijin pentru acești cetățeni.
Absorbția fondurilor europene destinate dezvoltării resurselor umane – o soluție ignorată de Guvern
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin ministrul său, domnul Șeitan Mihai Constantin, este responsabil de gestionarea fondurilor europene pe componenta Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane.
Analiza principalelor deficiențe în domeniu ne arată că: – din 4,2 miliarde euro, total program, au fost absorbiți doar 1,8%, adică doar 70 milioane euro;
– din 6.000 proiecte depuse, doar 620 de proiecte (circa 10%) sunt în fază de implementare, restul sunt în evaluare, practic într-o așteptare cu slabe justificări;
– se înregistrează o procedură extrem de greoaie, lungă și excesiv de birocratică din momentul câștigării proiectului și până la semnarea contractelor.
Considerăm că deficiențele prezentate – aduse de curând în atenția Guvernului de mai multe organizații neguvernamentale cu activitate în domeniu – și efectele negative propagate în domeniul dezvoltării resurselor umane sunt imputabile ministrului Șeitan, care nu a luat nicio măsură eficientă pentru optimizarea absorbției fondurilor europene.
Dialogul social, când nu lipsește cu desăvârșire, este degeaba
Realitatea ne arată că exact la Ministerul Muncii, responsabil cu dialogul social din România, există grave disfuncționalități în realizarea acestuia.
Legi esențiale pentru largi categorii sociale precum cele care se referă la sistemul unic de salarizare sau la sistemul public de pensii, legi care alcătuiesc fundamentul sistemului de protecție socială, au fost transmise de către Guvernul Boc la Parlamentul României, fără o dezbatere serioasă și fără acceptul partenerilor sociali. Aceeași situație s-a înregistrat și în privința Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.
Rolul dialogului social într-un stat democratic, acela de a menține pacea socială, nu este înțeles și apreciat ca atare de chiar ministrul PDL al muncii, motiv pentru care coaliția aflată la guvernare a impus proiecte care au condus la creșterea tensiunilor sociale.
Efectele sociale ale legilor care reglementează salarii, pensii, ajutoare sociale, alocații de stat pentru copii, protecția socială a șomerilor și a altor categorii de cetățeni trebuie să fie discutate cu partenerii sociali. Altfel, ele produc efecte negative asupra categoriilor menționate și conduc la creșterea periculoasă pentru democrație a tensiunii sociale. Guvernul Boc și ministrul PDL Șeitan par să fi făcut o alegere: în locul dialogului social, dictatul. Dar costurile acestei alegeri nu revin doar în sarcina celor responsabili pentru ea. Neliniștea socială și conflictul social vor pune în sarcina firmelor, a salariaților și familiilor acestora pierderi greu de recuperat ulterior.
Doamnelor și domnilor deputați,
În urma celor prezentate mai sus, având în vedere efectele negative asupra categoriilor sociale afectate de acțiunile, deciziile și declarațiile ministrului PDL al muncii, Mihai Constantin Șeitan, considerăm că ne facem datoria față de cetățenii României, față de interesele și drepturile lor legitime, și vă solicităm votul pentru a-l determina pe domnul ministru să dispună următoarele măsuri de politică socială:
1. Elaborarea urgentă a Normelor metodologice privind aplicarea corectă și unitară a Legii nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și suspendarea aplicării acelor dispoziții care au dus la diminuarea veniturilor salariale din decembrie 2009 ale unora dintre cei vizați.
2. Înființarea și asigurarea condițiilor pentru funcționarea deplină a Comisiei bipartite pentru realizarea obiectivelor
prevăzute la art. 42 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
3. Guvernul va prezenta Parlamentului, în termen, Proiectul de lege simplificat al salarizării în sectorul public pentru anul 2011, cu îndeplinirea tuturor condițiilor legale privind dialogul social, așa cum dispune Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, art. 42 alin. (4).
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.