Nicolae Georgescu

„5 iunie – Ziua învățătorului”

Ziua de 5 iunie este o sărbătoare cu valoare simbolică, pentru a sublinia importanța învățătorilor și a profesorilor în parcursul vieții fiecăruia dintre noi. Este sărbătoarea dascălilor care slujesc în toate școlile românești. Este o sărbătoare a elevilor, ale căror performanțe motivează munca și chiar existența dascălilor, este o sărbătoare a părinților și a bunicilor, deoarece omul cât trăiește învață. Ziua învățătorului este așadar o sărbătoare a tuturor.

Tocmai de aceea, prin Legea nr. 289/2007 s-a stabilit instituirea Zilei învățătorului pe data de 5 iunie a fiecărui an. Luna iunie debutează cu Ziua copilului și continuă cu Ziua învățătorului, iar la mijlocul lunii se încheie anul școlar. De aceea, luna iunie poate fi considerată luna școlii.

Știm cu toții ce înseamnă și ce impune munca învățătorului. În primul rând, impune vocație, chemare și, aș îndrăzni să zic, chiar har divin. Mărturiile Bibliei arată că discipolii i se adresau fiului Domnului cu apelativul

„Învățătorule”. Se poate spune deci că dascălii poartă un titlu binecuvântat. Poate de aceea munca învățătorului se face cu credință, dar și cu sacrificii.

Orice sărbătoare este, în primul rând, un prilej oportun de aduceri aminte. Omagiem astăzi toate generațiile de înaintași, acei dascăli minunați care în fuga secolelor au servit școlile românești. Omagiem însăși școala, ca instituție, care are și astăzi aceeași misiune pe care i-a formulat-o Iluminismul secolului al XVIII-lea, de a forma „cetățeni credincioși statului, muncitori, harnici și pricepuți”.

Dacă ar fi să analizăm vechea legislație din sfera învățământului din provinciile românești, am constata că în Banat aceasta prevedea „să nu se încredințeze nimănui funcția didactică până când nu a fost găsit corespunzător printr-un examen amănunțit”. Sunt menționate și calitățile necesare unui învățător: să posede cunoștințele, să fie pașnic, să fie sever cu măsură, afectuos și respectuos față de elevi, în comportarea publică să fie un exemplu. Observăm că profilul moral și profesional cerut dascălului este același de sute de ani.

Ziua învățătorului este, în primul rând, o zi omagială. Omagiem școala ca instituție, omagiem toate generațiile de dascăli care i-au creat tradiția, îi omagiem, în special, pe cei care astăzi, după o viață închinată școlii, își încheie activitatea didactică, la capătul unor decenii de muncă în slujba școlii. Pensionarea nu înseamnă deloc renunțarea la misiunea de educator, aureola dobândită într-o profesie atât de nobilă va străluci și va lumina în continuare în jurul lor.

Pentru acei dascăli care acum fac primii pași în profesie aș avea mai ales cuvinte de îndemn. Să aibă încredere în forțele proprii, să aibă încredere în colegi, să aibă încredere în instituția școlii. Vă îndemn să fiți creativi, deoarece școala are nevoie permanentă de inovare, de modernizare, atât în conținut, cât și în metodică. Faceți în așa fel ca noile tradiții ale școlii românești să fie fructul unor experiențe reușite și confirmate în timp!