Laura Mihaela Moagher

„60 de ani de la înființarea primului Muzeu al Petrolului, la Ploiești’’

Împlinirea a șase decenii de când au fost făcute primele demersuri pentru înființarea Muzeului Petrolului la Ploiești a fost marcată de autoritățile prahovene printr-un eveniment cultural organizat la Palatul Culturii.

Istoria înființării primului Muzeu al Petrolului la Ploiești începe în anul 1957, cu ocazia sărbătoririi Centenarului industriei petroliere, când un grup de inițiativă format din profesorul Alexandru I. Bădulescu și doctorul Nicolae Debie, aflați în incinta Institutului de Proiectări pentru Instalații Petroliere, au încheiat un proces-verbal prin care solicitau conducerii regiunii înființarea unui astfel de muzeu, solicitare aprobată în anul 1959.

După doi ani, în anul 1961, a fost inaugurată oficial Expoziția permanentă a Muzeului Republican al Petrolului, pentru ca în anul 1994 instituția să primească calitatea de Muzeu Național al Petrolului, unitate aflată în structura Regiei Autonome a Petrolului „Petrom” – SA București.

Muzeu unic în țară și printre puținele cu acest profil din lume, Muzeul Național al Petrolului marchează evoluția și performanțele industriei petroliere din Prahova și chiar din întreaga țară. Înființarea sa la Ploiești reprezintă o recunoaștere a statutului orașului în cadrul industriei petroliere din România.

Patrimoniul Muzeului Petrolului a crescut de la 800 piese, în anul 1961, la peste 8.000 de exponate, grupate în mai multe săli.

Găzduit de Conacul „Buzianu”, muzeul este amenajat în mai multe săli și într-o curte transformată într-o expoziție în aer liber. Astfel, întâlnim o sală dedicată documentelor ce atestă realizările specialiștilor în industria petrolieră, sală climatizată, care are o suprafață de 500 m[2] și în care sunt prezentate documente originale și în facsimil, hărți geologice, documentații tehnice de profil, fotografii și machete care reproduc utilaje specifice industriei petrolului și diverse procese tehnologice. De asemenea, există un spațiu de expoziție reprezentat de un parc de utilaje-exponate, în care sunt etalate diverse utilaje folosite în industria petrolieră, toate cu o vechime de cel puțin 90 de ani.

Un alt spațiu îl constituie hala de scule, unelte și aparatură folosite în foraj-extracție și în industria de prelucrare a petrolului. Muzeul mai dispune de depozite, de documente originale, fototecă, videotecă, dar și de o bibliotecă, care cuprinde peste 3.000 de volume cu conținut tehnic și documentar.

Muzeul valorifică documente privind istoria petrolului din țara noastră și aspecte legate de geologia zăcămintelor și deține bunuri culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural național, iar din 2004 instituția se găsește pe lista monumentelor istorice. Colecția de artă decorativă cuprinde statuete din porțelan, lămpi de porțelan, cahle, ceramică, având scene legate de întrebuințarea petrolului în antichitate, iar cea de artă plastică prezintă grafică, busturi în bronz și ipsos, reprezentând personalități ale industriei petroliere.