Marilena Emilia Meiroșu

„650 de ani de atestare documentară a orașului Brăila – impact, importanță”

În calitate de deputat reprezentând județul Brăila, vreau astăzi să vă supun atenției următoarele aspecte:

Brăila a marcat de curând împlinirea a 650 de ani de atestare documentară, prilej cu care pe raza municipiului au fost și sunt în continuare derulate mai multe activități/inițiative și evenimente menite să aducă în prim-plan potențialul sociocultural al urbei, mai cu seamă în pragul Centenarului Marii Uniri.

Astfel, seria jubiliară „Brăila 650” se constituie într-un program atent gândit, compus din o suită de articole care vor aduce sau readuce în memoria publică povești, destine și crâmpeie din viața orașului de altădată.

Pe considerentul că fiecare părticică de istorie și de pământ are o semnificație aparte pentru ceea ce înseamnă România, este de necontestat faptul că Brăila, cu istoria și cu realitățile ei, joacă un rol important pe scena națională și contribuie, direct sau indirect, la imaginea de ansamblu a țării. Pentru toți românii, nu doar pentru brăileni, sărbătoarea celor 650 de ani de atestare documentară este o foarte bună ocazie de a evoca destinul României și prin destinul Brăilei, în vremuri în care tăvălugul globalizării tinde să minimalizeze orice formă de unicitate.

Brăila este orașul cu una dintre cele mai timpurii atestări documentare, al treilea oraș ca vechime al țării, după Câmpulung și Curtea de Argeș.

Voi trece în revistă doar câteva momente-cheie. Odată cu Pacea de la Adrianopol, Brăila a fost eliberată de sub dominația turcilor și astfel a devenit oraș liber, port mare la Dunăre, oraș comercial care a cunoscut o dezvoltare formidabilă. A fost cel mai mare port dunărean românesc, însemnătatea lui fiind demonstrată și de faptul că numeroasele drumuri comerciale care îl legau de diferite zone și orașe din Țara Românească, Moldova și Transilvania purtau denumirea de Drumul sau Calea Brăilei. Brăila a devenit un cosmopolis cu o chimie aparte, punct de atracție și interes pentru greci, bulgari, evrei, armeni, macedoneni, francezi, albanezi și aromâni. În 1968, la 600 de ani de existență, Brăila este surprinsă într-un alt moment de cumpănă. Rămasă inițial în cadrul județului Galați, Brăila a avut curajul să-și apere identitatea. Cele 35.000 de scrisori trimise la București au determinat o victorie memorabilă. Brăila devine județ de sine stătător și trece printr-un real moment de schimbare de paradigmă istorică, trăiește un vis de mărire, se industrializează frenetic. A fost, poate, perioada cu cele mai multe și mai însemnate contribuții către țara-mamă.

Suntem datori istoriei să păstrăm în memorie faptul că Brăila a dat României multe: oameni de cultură, ingineri și savanți cu nume sonore, dascăli onorabili, prozatori,

dramaturgi, compozitori, olimpici, campioni, inventatori, un colegiu național de top, încă din vremea lui Cuza, a găzduit și găzduiește festivaluri recunoscute pe plan internațional, concursuri naționale și internaționale, gale de excelență, simpozioane, târguri și expoziții. A completat, fără doar și poate – și o face în continuare – patrimoniul național cu o zestre fabuloasă și a păstrat puțin pentru sine. Generațiile de azi fac eforturi pentru a duce numele și prestigiul orașului mai departe.