Rodica Nassar

„7 aprilie – Ziua mondială a sănătății”

Tema din acest an a Zilei mondiale a sănătății, celebrată astăzi, 7 aprilie, este „De la fermă în farfurie, în condiții de siguranță alimentară”.

De-a lungul timpului, producția alimentelor a fost industrializată. Comerțul și distribuția acestora s-au globalizat. Toate aceste modificări au creat noi oportunități pentru alimente de a deveni contaminate cu bacterii dăunătoare, virusuri, paraziți sau substanțe chimice.

Conform statisticilor, în 2010 s-au raportat 582 de milioane de cazuri de boli enterice diferite și 351.000 de decese asociate. Agenții patogeni enterici responsabili pentru cele mai multe decese au fost Salmonella typhi (52.000 de decese), E. Coli Enteropatogen (37.000) și Norovirus (35.000). Regiunea cea mai afectată a fost Africa, urmată de Asia de Sud-Est. Din păcate, peste 40% din persoanele care au suferit de boli enterice cauzate de alimente contaminate au fost copii cu vârsta sub 5 ani.

O problemă locală, neizolată corespunzător, poate periclita siguranța alimentelor și ulterior poate deveni rapid o situație de importanță internațională.

Siguranța alimentară este o responsabilitate comună, care nu necesită participarea doar a sistemului medical pentru a trata, ci și a sistemelor de agricultură, comerț, industrie, mediu, turism, susținute de agenții și organizații internaționale și regionale care activează în domeniul alimentar, pentru a preveni.

Alimentele nesigure prezintă, de asemenea, riscuri economice majore. Eforturile de a preveni astfel de situații de urgență pot fi consolidate prin dezvoltarea unor sisteme robuste de siguranță alimentară care să protejeze împotriva contaminării chimice sau microbiene a alimentelor.

Pe lângă efectele asupra economiei, contaminarea alimentară afectează societatea în ansamblu. În afara consecințelor directe, de sănătate publică, contaminarea alimentară subminează exporturile de produse alimentare și turismul atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

Unele bacterii pot deveni rezistente la tratamentul medicamentos. Rezistența antimicrobiană devine o problemă de sănătate la nivel mondial. Suprasolicitarea și abuzul de antimicrobiene în agricultură și în creșterea animalelor reprezintă câțiva factori care conduc la apariția și răspândirea rezistenței antimicrobiene.

În țara noastră este o certitudine faptul că preocupările privind siguranța alimentelor se concentrează din ce în ce mai mult asupra consumatorilor și asupra percepției acestora referitoare la calitatea alimentelor. Sectorul alimentar este direct interesat să abordeze provocările privind siguranța alimentară. Identificate, coordonate și realizate corect, programele de cercetare vor reprezenta baza pentru industrie, dacă acestea vor fi comunicate eficient.

La sfârșitul lanțului de aprovizionare cu alimente, consumatorii joacă un rol important în promovarea siguranței alimentare, de la practicarea igienei produselor alimentare în condiții de siguranță, grija specifică gătirii alimentelor, până la citirea etichetelor atunci când cumpără și prepară hrana.