Dănuț Bica

„80 de ani pentru lansarea unor licitații”

Termenul de 80 de ani necesar pentru lansarea unor licitații în vederea contractării lucrărilor aferente realizării uneia dintre cele mai importante investiții publice din România nu este nici o glumă nereușită și nici o ironie fină, ci realitatea dură care caracterizează incompetența autorităților române în a construi un tronson de autostradă având o lungime nu de câteva mii de kilometri, cum s-ar putea crede, ci de puțin peste 120 de kilometri. Care autostradă? Care tronson? Este vorba despre tronsonul Pitești–Sibiu al autostrăzii A1, proiect fundamental pentru infrastructura rutieră din țara noastră, veșnic inclus în programele de guvernare, veșnic promis și veșnic neconstruit.

Prima propunere în acest sens, reprezentând și recunoașterea inițială a utilității acestui obiectiv, datează încă din anul 1938, atunci când inginerul Mihail Manolescu contura primul plan tehnic pentru o autostradă care ar fi trebuit să aducă Muntenia mai aproape de fluxurile comerciale din Transilvania și, implicit, de Europa Occidentală.

Oricine va compara planurile inginerului Manolescu din 1938 cu studiile elaborate de IPTANA (Institutul de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale și Aeriene) în anii ’60, precum și cu Master Planul General de Transport al României, document strategic aprobat de Guvern în luna septembrie 2016, va avea o adevărată revelație, constatând că nu există decât mici deosebiri, nu de fond, nu de traseu, ci de detaliu, dar și acelea irelevante, între variantele propuse prin respectivele documente pentru realizarea autostrăzii Pitești–Sibiu, care tot pe acolo ar trebui sa treacă și tot așa ar trebui construită, cum se anticipa încă din perioada interbelică.

Așadar, știm de 80 de ani cât de necesară este această autostradă, știm de 80 de ani că fără existența ei competitivitatea multora dintre afacerile realizate la sud de Carpați este puternic afectată și mai știm că, având în vedere tehnologiile utilizate astăzi în construcții, nu mai există autostradă nerealizabilă. Poate atunci, în 1938, era mai greu de edificat un astfel de obiectiv, însă astăzi, tehnic vorbind, expresia „nu se poate” nu mai poate fi acceptată. Atunci care este problema? Banii? Surprinzător sau nu, nici banii nu sunt problema. Tronsonul Pitești–Sibiu a fost încadrat de Comisia Europeană, de foarte mulți ani, în coridorul de transport paneuropean IV, ceea ce înseamnă că realizarea lui se poate finanța din fonduri europene nerambursabile. Și asta nu este tot! În anii 2010–2011, atunci când lucrările erau foarte aproape de a demara, Comisia Europeană a acceptat propunerea Guvernului României ca această investiție să beneficieze de facilitatea _top-up_ , adică finanțarea nerambursabilă să acopere costurile aproape în integralitate, până la 95% din valoarea totală.

În ședința Camerei Deputaților din 4 octombrie 2017 ați respins, prin votul dumneavoastră, moțiunea simplă, inițiată de PNL și USR, pe tema situației dezastruoase din domeniul transporturilor, intitulată „Infrastructura de transport a României sub domnia intereselor PSD. Deziluzie, demagogie și descurajare”.