Cristian Sorin Dumitrescu

A fost a treia ședință? Vă mulțumesc. Am greșit eu.

Atunci, tot pentru domnul deputat președinte de ședință, vă rog să asigurați altă condiție necesară și obligatorie, aceea ca secretarii să fie unul din partea opoziției, unul din partea majorității, da? Așa, ca să respectăm instituția asta, să lucrăm conform...

Eu, cât voi sta în acest Parlament, n-o să-mi bat joc de Parlamentul României și o să vă spun foarte sincer de ce –

pentru că asta a fost doar o simplă introducere la „teoria galoșului”.

Ceea ce se întâmplă în Parlamentul României este inadmisibil. În loc să lucrăm conform principiilor de drept, cu certitudini... Dreptul nu ne permite să ne referim la o acțiune, cel puțin din punct de vedere procedural, viitoare, dacă aceasta nu este certă și există.

În aceste condiții, sunt cel puțin trei lucruri care pe mine mă determină să cred că nu mai există niciun pic de respect față de activitatea Parlamentului, respect, nu mai zic de respectarea procedurilor.

A avut loc acest vot abuziv prin care activitatea Birourilor permanente reunite a fost înlocuită cu voința plenului. O să spuneți că plenu-i suveran și că nu poate fi un vot abuziv. Ba da! Pentru că regulamentele și modul de funcționare ale Parlamentului prevăd atribuții speciale pentru Birourile permanente, pentru Biroul permanent al fiecărei Camere. De ce? Pentru că nu plenul este chemat să verifice anumite condiționalități legate de instrumentele pe care le aducem noi în plen: legi, hotărâri și așa mai departe, lucru pentru care trebuie să funcționeze Birourile permanente și trebuie să aibă aceste atribuții. Numai atunci când Birourile permanente ajung în situația de a avea un termen de blocaj pe o anumită problemă pot să vină în fața plenului să tranșeze, nu lucruri care nu s-au discutat în Biroul permanent.

Nu vă interesează, nu-i nicio problemă.

Al patrulea lucru, și lucru foarte important. Ce facem noi astăzi este o bătaie de joc la adresa legislației din România. Discutăm legi după care se supune aprobării Parlamentului bugetul României, sub condiția că ele vor fi adoptate într-o formulă sau alta. Este vorba și de Legea salarizării, și de Legea educației, și de celelalte două legi care sunt în componența acestui pachet pe care dumneavoastră l-ați votat într-o – cum să spun – majoritate atât de veselă și atât de nerespectuoasă față de instituția în care au venit să prezinte interesele cetățenilor.

Cum putem noi să discutăm despre o acțiune probabilă și viitoare? Și vorbim despre aceste moțiuni, pentru că ăsta e subiectul intervenției mele pe fond.

Ați văzut foarte bine că a existat o moțiune și că moțiunea se poate consuma, cum de fapt s-a și consumat, înainte ca ea să fie dezbătută. Cum? Prin retragerea semnăturilor.

Deci toate acțiunile acestea sunt probabile, nu sunt sigure și nu pot fi...