Ovidiu Ioan Silaghi

A Ónceput deja num„r„toarea invers„ a zilelor care ne mai despart de Raportul de ˛ar„ din aceast„ prim„var„, document aproape decisiv pentru integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. Exist„ numeroase semnale, venite at‚t pe canale neoficiale, c‚t ∫i oficiale, care atest„ faptul c„ Raportul de ˛ar„ va fi unul favorabil Rom‚niei. Deci putem spune c„ situa˛ia la ora actual„ ne permite s„ fim optimi∫ti, pentru c„ ∫i la Bruxelles ∫i la Strasbourg, unde-mi desf„∫or o mare parte din activitate, suntem v„zu˛i cu ochi buni.

Totu∫i, sunt obligat s„ fac publice ∫i altfel de, s„ le zic a∫a, semnale, semnale cu o u∫oar„ tent„ de Óngrijorare fa˛„ de unele evenimente care se petrec Ón ˛ar„. ™i m„ voi referi, Ón principal, la incidentul petrecut s„pt„m‚na trecut„ la Bucure∫ti privind pre∫edin˛ia Colegiului Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii. Am fost Óntrebat pe culoarele Parlamentului European de ce a izbucnit scandalul de la Bucure∫ti. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ mi-a fost foarte greu s„ spun adev„rul ∫i am ocolit subiectul.

Nu este o noutate, nu de pu˛ine ori, noi, euroobservatorii rom‚ni, am fost îinterpela˛i“ Ón cadrul unor discu˛ii bilaterale vizavi de subiectul condamn„rii comunismului Ón Rom‚nia.

Toat„ lumea la Bruxelles ∫i Strasbourg ∫tie c„ suntem la distan˛„ uria∫„ fa˛„ de Ungaria, Cehia, Polonia, nu mai vorbesc de partea r„s„ritean„ a Germaniei, Ón chestiunea deconspir„rii poli˛iei politice din Rom‚nia ∫i de blamare a crimelor regimului comunist. P‚n„ la alegerile din 2004 Europa ne-a Ón˛eles. La putere s-a aflat un partid considerat ca fiind urma∫ul P.C.R. ∫i, Ón consecin˛„, nu s-a dorit s„ se afle adev„rul despre tot ce s-a Ónt‚mplat Ón Rom‚nia anilor 1947—1989. Dar acum nu cred c„ ne va mai cau˛iona nimeni. Nimeni nu ne va mai acorda circumstan˛e atenuante dac„ nu vom scoate secretele la lumin„.

La Parlamentul European se ∫tie c„ proiectul de Lege a lustra˛iei apar˛ine unor liberali care sunt ∫i euroobservatori. Dar dac„ s„pt„m‚na trecut„ am reu∫it s„ m„ eschivez, m„ g‚ndesc cu groaz„ la tirul de Óntreb„ri la care, sunt convins, voi fi supus Ón aceste zile. Voi fi Óntrebat cum este posibil ca o persoan„ care a avut de p„timit Ón timpul comunismului, o persoan„ care a Ónfiin˛at ∫i conduce o asocia˛ie civic„ a fo∫tilor de˛inu˛i politici ∫i care ∫tie la perfec˛ie care au fost metodele de lucru ale fostei Securit„˛i s„ fie blocat„ ∫i s„ nu primeasc„ ∫efia Colegiului C.N.S.A.S.

Voi fi Óntrebat cine a preferat ca o persoan„ care ∫i-a Ónceput cariera, vorba domnului Mircea Dinescu, ca judec„tor la un a∫a-zis tribunal al poporului — ∫i toat„ lumea ∫tie ce Ónsemnau Ón perioada comunismului aceste tribunale — s„ fie paznic la dosarele pe care S.R.I. le scoate de sub cheie, iar un reprezentant al societ„˛ii civile, care este ∫i autorul Legii deconspir„rii Securit„˛ii, s„ fie dat la o parte. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ Ómi va fi foarte greu s„ spun c„ Ómpotriva afl„rii adev„rului s-a raliat for˛elor oculte chiar o forma˛iune politic„ pentru care adev„rul a fost un stindard Ón campania electoral„.