Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·15 noiembrie 2011
procedural · Trimis la votul final
Viorel Vasile Buda
Aprobarea modificării programului de lucru 54–55
Discurs
„A venit și rândul judecătorilor Curții Constituționale”
Știam că pentru președintele Traian Băsescu legea fundamentală a țării este foarte strâmtă și că o încalcă frecvent. Nu este un secret pentru nimeni că principalul partid de guvernământ și actul de guvernare sunt dirijate – chiar fără mascarea aparențelor – de către președinte. Speram însă ca în actul de justiție Traian Băsescu să nu se amestece, cel puțin pe față. M-am înșelat. Pe 3 noiembrie anul curent, Traian Băsescu a bătut cu pumnul în masă în fața magistraților și le-a dat directive clare cum să judece anumite spețe. Subiectul este deja istorie.
Nici într-un caz însă nu m-am gândit că Președintele României va merge și mai departe și va da directive și judecătorilor Curții Constituționale, judecători care, chiar cu riscul intrării în coliziune cu propria jurisprudență, au dat decizii care în foarte mare măsură au ajutat puterea.
Cu toate acestea, pe 9 noiembrie, Traian Băsescu se prezintă în fața judecătorilor Curții Constituționale și le spune: „Parlamentul trimite pentru controlul de constituționalitate orice tip de hotărâre, dar doar actele normative sunt de competenta Curții, nu și cele prin care își administrează ei puterea în interior”. Suntem aici în fața unei grave, foarte grave imixtiuni a lui Traian Băsescu în problemele ce țin de Curtea Constituțională. Concret, președintele le-a atras atenția – fără a avea nici cel mai mic drept măcar – judecătorilor Curții să nu mai accepte spre dezbatere sesizările venite de la Parlament referitoare la hotărârile ce vizează regulamentele instituției.
Pe lângă această gravă imixtiune, Traian Băsescu a mai făcut dovada că nu cunoaște Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Spunând că Parlamentul nu poate trimite la controlul de constituționalitate hotărâri prin care își administrează puterea în interior, Traian Băsescu a ignorat art. 11 alin. (1), litera c) din Legea nr. 47/1992. Iată ce prevede respectivul paragraf: „c) Se pronunță (CCR - n.a.) asupra constituționalității regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre președinții celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori”. Regulamentele parlamentare sunt acte normative cu putere de lege și sunt adoptate prin hotărâri ale Camerei Deputaților, Senatului și Parlamentului, la nivel de plen comun. Este nu doar regretabil, dar și jenant pentru un președinte de țară să nu cunoască prevederi elementare din legislație.
Din ce am putut decripta din declarațiile date presei de către președinte – oare de ce Traian Băsescu a ținut să discute cu judecătorii Curții Constituționale cu ușile închise? – mai reiese că le-a spus judecătorilor CCR că amendarea unor legi sau ordonanțe generează confuzie. Suntem aici în fața unei duble imixtiuni a președintelui: în puterea legislativă și în puterea judecătorească. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu le-a cerut judecătorilor CCR să respingă sesizarea opoziției care vizează ordonanța de urgență care îngheață salariile și pensiile în 2012.