Viorel Stan

„Abandonul școlar, cel mai mare dușman al învățământului românesc”

Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă învățământul românesc este cea a abandonului școlar. Acest fenomen a luat amploare în ultimul deceniu și apare frecvent în rândul adolescenților din ciclul liceal. Din păcate, cei mai mulți elevi care recurg la abandonul școlar provin din mediul rural, din familii numeroase, defavorizate, care nu realizează venituri. Aceștia sunt preponderent elevi ai unor licee industriale, agricole sau tehnologice, deși victime ale acestui fenomen alarmant sunt înregistrate și în licee teoretice sau colegii naționale, pedagogice, cu specific umanist sau realist.

Motivele care duc la abandonul școlar țin, în proporție de 75%, de situația financiară a familiei de proveniență. Cazul tipic al familiei numeroase, în care copiii sunt de ajutor în gospodărie, iar veniturile sunt atât de mici încât școala devine un privilegiu, este tot mai prezent în societatea românească. Preponderent în mediul rural, familiile care se întrețin din indemnizațiile de la stat ajung în situația în care nu își mai permit să își trimită copiii la școală. Nu le mai pot asigura strictul necesar – îmbrăcăminte și încălțăminte, rechizite școlare, transport, hrană – sau cheltuieli suplimentare – culegeri, auxiliare și consumabile.

În mediul urban, un alt factor de risc pentru potențialii abandonatori ai școlii îl constituie anturajul. Grupul de prieteni care, ales corect, poate fi foarte benefic, are un impact deosebit asupra adolescentului în plin curs de formare personală și profesională.

O altă categorie a tinerilor care abandonează școala o constituie cea a adolescentelor care rămân însărcinate în timpul celor patru ani de liceu. Acestea, deși primesc toată susținerea care se impune într-un astfel de caz, decid să abandoneze școala. În acest fel se pot feri de criticile și condamnarea societății, de privirile întrebătoare ale colegilor și profesorilor.

O altă modalitate, tot mai utilizată în județele din regiunea Moldovei, prin care se dorește scăderea efectivă a cazurilor de abandon școlar este aceea a evitării repetenției. În acest sens, se adoptă un orar strategic, cu ore solicitante la mijlocul programului, se pune accent pe materiile la care se susține examen în scris și oral, se stabilesc intervale orare destinate consultațiilor și meditațiilor gratuite.

În ultimii ani s-a încercat creșterea ratei de promovabilitate la examenul de capacitate și la cel de bacalaureat; subiecte care se pretează pe cunoștințele de bază, pe exprimare liberă și pe aptitudini foarte comune ale elevilor – scriere și interpretare, formule fundamentele de calcul. De asemenea, profesorii au cooperat cu inspectoratele școlare în vederea obținerii unui cadru mai puțin rigid în timpul orelor de curs, fără însă a fi prea permisivi, fără a se ajunge la lipsă de respect reciproc.

Statisticile anului 2017 arată că aceste acțiuni își ating treptat scopurile. Rata abandonului școlar a scăzut procentual, în paralel desfășurându-se acțiuni de reabilitare a celor care doresc reluarea studiilor. S-a intervenit și în activitatea didactică desfășurată în instituțiile de învățământ cu frecvență redusă, astfel încât finalizarea studiilor să fie un obiectiv mai ușor de atins.