Ovidiu Alexandru Raețchi

„Acordarea cetățeniei române în mod nediscriminatoriu pentru disidenții sirieni”

Vă propun astăzi o temă puțin relevantă pentru viața politică internă, dar extrem de importantă pentru moralitatea și civilizația noastră politică, în calitate de stat care a cunoscut efectele totalitarismului. Ca reprezentant ales al românilor din Orientul Mijlociu, am luat cunoștință de situația juridică neclară a dizidenților politici sirieni din România –

provenind din familii mixte româno-siriene, deci parte integrantă a societății noastre, cu copii români –, care susțin că sunt victime ale unor abuzuri comise de Ambasada Siriei în România pentru că au alte opinii decât cele dezirabile pentru regimul Assad.

Vă amintesc că, drept urmare a atrocităților comise asupra a mii de femei și copii nevinovați, atrocități recunoscute de ONU, statele occidentale au expulzat ambasadorii Siriei de pe teritoriul lor. În schimb, România – partener tradițional solid al Siriei timp de șase decenii – nu s-a raliat la această măsură de solidaritate cu Occidentul, refuzând chiar să accepte politic o reprezentanță la București a revoluționarilor sirieni. Cu alte cuvinte, comunitatea sirienilor antiassadiști din România nu beneficiază de nicio formă de protecție eficientă din partea țării de origine.

Potrivit dispozițiilor din Legea nr. 21/1991, ca orice cetățeni străini, persoanele de origine siriană care domiciliază pe teritoriul României de cel puțin 8 ani, dovedesc loialitate statului român, cunosc limba română și dețin mijloace legale rezonabile de trai pot solicita cetățenia română prin depunerea unei cereri însoțite de o serie de acte emise de către Ambasada Siriei în România.

Însă, având în vedere calitatea lor de dizidenți politici, ambasada siriană la București refuză să emită – susțin ei – astfel de documente, în lipsa cărora acordarea cetățeniei române devine imposibilă, abuz care nu poate continua. Este necesară – în perioada următoare – angrenarea tuturor structurilor decizionale pentru ca măsurile punitive pentru dizidența politică să fie abolite în România. Se impun soluții derogatorii pentru speța în cauză, astfel încât dobândirea cetățeniei române să nu fie condiționată de o opțiune politică acceptată de o ambasadă. În caz contrar, vom ține în așteptare sute de persoane care poartă doar vina de a opta politic greșit.

Un prim demers pentru rezolvarea acestei situații a fost făcut luni, 10 februarie, când am solicitat Ministerului Justiției să analizeze posibilitatea ca statutul dizidenților sirieni să fie asimilat celui al apatrizilor.

Repet: vorbim despre oameni care trăiesc de zeci de ani în România, care au copii români și care trebuie să se bucure de drepturile moderne ale Uniunii Europene, nu de prigoana anilor ’50.