Călin Potor

„Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada 2014–2020, o șansă pentru dezvoltarea de care avem nevoie!”

Acordul de parteneriat dintre România și Uniunea Europeană pentru perioada 2014–2020, care va fi prezentat astăzi în Parlament de reprezentanții Guvernului, ne-a aratat principalele direcții de acțiune, de cheltuire a fondurilor europene destinate țării noastre în următorii șase ani. Pentru ca România să-și atingă țintele fixate prin Strategia UE 2020, Guvernul a făcut o modificare importantă din punct de vedere instituțional, gestionarea banilor europeni în vederea optimizării absorbției urmând să fie făcută de trei ministere. Astfel, Ministerul Fondurilor Europene se va ocupa de patru programe operaționale: Infrastructura mare (transport, mediu și energie); Competitivitate (cercetare-dezvoltare, Agenda Digitală); Capital uman și asistență tehnică. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice va gestiona programele de dezvoltare regională, programele dedicate cooperării teritoriale europene și programul Capacitate administrativă. În fine, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va avea managementul programelor dedicate agriculturii, dezvoltării rurale, pescuitului și acvaculturii.

Documentul care va fi prezentat azi în Camera Deputaților este structurat pe cinci mari tematici. Prima este Competitivitatea – Promovarea competitivității economice și a dezvoltării locale, unde se va acorda o mare atenție cercetării și dezvoltării, activităților bazate pe cunoaștere, iar ținta este ca în anul 2020 să ajungem, la fel ca toate celelalte state membre, ca investițiile în cercetare, dezvoltare, inovare, făcute atât de stat, cât și de sectorul privat, să reprezinte 2% din PIB. În anul 2011, ele se ridicau la valoarea a numai 0,48% din PIB.

Obiectivele țintite la capitolul Competitivitate sunt:

– consolidarea cercetării, a dezvoltării tehnologice și a inovării;

– îmbunătățirea accesului, utilizării și calității tehnologiilor informatice și de comunicare;

– creșterea competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, a sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii.

Nevoile identificate în acord pentru creșterea competitivității sunt: crearea unui mediu public de cercetare-dezvoltare, mai compact și mai modern, care să se concentreze pe nevoile economiei, pe schimbările sociale și pe tehnologiile în care România are potențial de clasă mondială, în conformitate cu principiile specializării inteligente și pentru a crește gradul de comercializare și internalizare a cercetării; promovarea unei culturi a antreprenoriatului și a inovării în întregul sistem educațional și în companii. La capitolul II, „Oamenii și societatea – Ameliorarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și politici mai bune privind incluziunea socială și educația”, se are în vedere eliminarea discrepanțelor existente în prezent, legate de educație, sărăcie și ocupare. Astfel, România trebuie să ajungă la un procent de ocupare de 75% pentru grupa de vârstă 20–64 de ani. În 2012 procentul era de 63,8%. De asemenea, numărul copiilor care părăsesc școala la o vârstă mică trebuie să fie în 2020 mai mic de 11,3%; în 2012 era de 17,4%. Numărul persoanelor expuse la riscul de sărăcie sau excludere să fie mai mic cu 580.000. Aici vor trebui rezolvate deficitul de forță de muncă calificată, angajarea scăzută din mediul rural, ocuparea scăzută la femei și persoane mai în vârstă și este nevoie de măsuri speciale pentru tineri.