Adrian George Scutaru

Acum 95 de ani, la 27 martie 1918, Sfatul Țării proclama la Chișinău unirea Basarabiei cu România. După 106 ani de la anexarea acestui teritoriu românesc de către Rusia țaristă, Basarabia revenea acasă și punea piatra de temelie la fundamentul statului român modern ce avea să se nască din cenușa Primului Război Mondial, prefigurând unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918 și cea a Transilvaniei la 1 decembrie 1918.

Oricât de mult au încercat comuniștii să șteargă din memoria românilor destinul comun al Basarabiei și României, oricât de intens a fost procesul de rușinare și cumplit cel de deznaționalizare a românilor basarabeni, în toată perioada de după război românii de pe ambele maluri ale Prutului au ținut trează flacăra speranței și a adevărului, precum creștinii credința în vremurile persecuției romane. Fac parte dintre cei care au învățat din familie ce înseamnă Basarabia și datoria noastră de onoare față de acest pământ, bunica mea din partea tatălui fiind o învățătoare basarabeancă născută lângă Cahul, la Crihana, care niciodată nu și-a uitat, cât a trăit, locurile de baștină.

În ultima campanie electorală pentru alegerile parlamentare, 607 candidați pentru un loc în Parlamentul României au semnat, până la 7 decembrie 2012, Pactul pentru Basarabia, prin care se angajau practic să susțină ideile unioniste. A fost o acțiune la inițiativa Platformei civice Acțiunea 20/2, înființată de tineri entuziaști care și-au propus să ajute la reeditarea actului din martie 1918. Destui din cei care au semnat acel document sunt acum deputați și senatori și cred că ar fi cazul să nu uităm că am promis să susținem ideile generoase pentru care militează acești tineri de aici și din Basarabia.

Trebuie să demonstrăm că suntem în stare să formăm un grup în Parlamentul României care sprijină în mod real ideile unioniste, care consideră că România și Basarabia nu au avut doar un trecut comun, ci pot să aibă și un viitor comun în cadrul Uniunii Europene, că împărtășim și aici, și la Chișinău, valorile democratice ale spațiului euroatlantic.

Chiar dacă aniversarea unirii din acest an găsește Republica Moldova într-o nouă criză politică, ce poate pune în pericol parcursul său proeuropean, îmi manifest speranța că partidele democratice de la Chișinău vor reuși să găsească punctele comune care să le mențină unite. Cred că noi, politicienii de pe ambele maluri ale Prutului, nu trebuie să-i dezamăgim pe acei tineri români care vor libertate și nu doar gaz mai ieftin, care își apără limba și istoria.