Remus Adrian Borza

Acum, doamnă președinte, dacă o să vă spun că o să votăm – grupul neafiliaților – poate îmi dați două minute?! Dragi colegi,

Am spus ceea ce aveam de spus foarte sintetic; mă mir cum de mi-a ieșit!

Noi susținem un astfel de demers legislativ. Să nu uităm sau să ne aducem aminte că în perioada interbelică România era o țară eminamente agrară. Are și astăzi un potențial agricol extraordinar, din păcate nevalorificat. Din 9,4 milioane de hectare, vreo 3 milioane de hectare sunt pârloagă, iar din cele 6 milioane de hectare, aproximativ, lucrate, mai bine de jumătate – pământul țării pentru care bunii și străbunii noștri și-au dat viața – a ajuns în mâinile străinilor.

Sigur, din păcate, agricultură de performanță nu se poate face cu calul din bătătură și cu bătrânii noștri de la țară, la 70-80 de ani.

Avem nevoie, în primul rând, și de un învățământ, atât liceal, profesional, cât și universitar, în domeniul agricol. Nu putem să ne facem toți avocați, juriști, economiști și, mai nou, doctori. Cineva mai trebuie să lucreze și pământul țării, cineva mai trebuie să lucreze și la șaibă.

Înainte de ’89 aveam vreo 300 de licee agricole. În ultimii ani de zile nu știu dacă mai avem vreo 30 de licee agricole. Aceasta se întâmplă și cu învățământul profesional, care aproape că a dispărut, prin anii 2000–2010.

Deci iată că este o inițiativă foarte bună, avem nevoie de cadre bine pregătite în domeniul agricol...