Carmen Axenie

„Adio pomenilor gratuite primite de la stat!”

Probabil că așa vor spune cu năduf mulți dintre românii care s-au învățat ca lunar poștașul să le aducă acasă „pomana” gratuită cu care statul i-a obișnuit de ani de zile. Vor fi însă numai acei români care și-au construit palate cu multe turnulețe, ca semn al opulenței, care circulă în limuzine luxoase conduse de șoferi, pentru că ei sunt analfabeți, și care și-au umplut casele cu aparatură electronică pe care nu știu să o folosească dar care este alimentată cu energie electrică furată prin racordări ilegale direct de la stâlpii din stradă. Mai exact de aceia care ani de zile au preferat să nu muncească, dar, în schimb, să primească ajutoare de la stat. Nimeni nu i-a întrebat vreodată de unde au avut bani pentru toate acestea, chiar dacă din când în când ANAF-ul mai face câte o încercare timidă de a descoperi proveniența acestor averi la vedere.

Să nu fiu înțeleasă greșit, nu am nimic împotriva vilelor sau caselor de vacanță, nici împotriva automobilelor de lux sau a electronicelor de ultima generație. Toate fac parte, în fond, din standardul de viață al anumitor persoane, chiar dacă de multe ori opulența expusă ostentativ denotă o anumită carență de educație. Toate acestea cu o singură condiție: să fie obținute din bani câștigați legal, să fie plătite taxele și impozitele aferente și să nu se ceară ajutorul statului pentru a le întreține. Căci, în acest caz, statul suntem noi toți, cei plătitori onești de taxe și impozite. Și nu cred că este nici corect și nici etic ca din banii plătiți de noi să fie susținuți sute de mii de români care nu fac absolut nimic productiv, ci numai cer și primesc ajutoare lunare de la stat.

Privite simplist, toate cele de mai sus nu par atât de grave. În fond, în toate țările există încercări de evaziune fiscală, dar intrând în miezul problemei, situația României devine gravă, mai ales în contextul economic prezent. Conform datelor furnizate de Ministerul Muncii, în prezent, în România există circa 8 milioane de persoane care primesc ajutoare sociale de la stat, fără a exista o statistică privind câți dintre aceștia cumulează mai multe tipuri de ajutoare. Există circa 2 milioane de români, cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani, care subzistă exclusiv din sumele primite ca ajutoare sociale. În paralel, Ministerul Finanțelor Publice a identificat 202 tipuri de ajutoare sociale, unele distribuite la nivel local și altele la nivel național, astfel încât multe dintre ele se suprapun, și persoanele asistate încasează sume duble sau triple.

Trebuie să recunoaștem că pentru o țară ca România, cu o populație ce nu depășește 20 de milioane de cetățeni, cifrele de mai sus sunt alarmante.

În acest context, regret că opoziția nu a înțeles sau se preface că nu înțelege situația reală. Motivații care induc ideea că se dorește o reducere a ajutoarelor de la stat doar pentru a se face economie la buget pe spinarea celor săraci nu au o susținere practică. În realitate, Proiectul Legii asistenței sociale nu face decât să reducă numărul de ajutoare, care, așa cum am mai spus, în prezent se ridică la cifra de 202, precum și o strictă monitorizare a fiecărui beneficiar, până la integrarea lui socială. Se propune, de asemenea, o plafonare a sumelor oferite ca ajutoare, în compensație urmând a fi dezvoltat sistemul de asistență socială care să-i sprijine efectiv pe cei care au nevoie nu numai de un sprijin financiar.