Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·11 octombrie 2017
Declarații politice · respins
Ioan Dîrzu
Declarații politice și intervenții ale deputaților:
Discurs
„Adunarea Parlamentară a NATO – o misiune pentru întărirea securității naționale a României”
Parlamentul României a găzduit, în perioada 6–9 octombrie, a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO, AP NATO. Adunarea Parlamentară a NATO a reprezentat un important forum pentru dialogul parlamentar internațional cu privire la probleme actuale de securitate, politice, sociale și economice, probleme ce privesc direct și România.
Prezența celor 50 de delegații parlamentare naționale ale statelor membre și statelor cu statut de asociat, de partener regional și mediteraneean asociat și de observator, precum și a invitaților din România și din străinătate a oferit evenimentului de la București și țării noastre un puternic mesaj de încredere și o mare responsabilitate – continuarea bunelor tradiții de securitate în familia euroatlantică.
Eforturile noastre uriașe de integrare în NATO se materializează prin organizarea summitului din 2008 în format extins – NATO, Rusia și Ucraina –, găzduirea a trei adunări parlamentare NATO, investiții de 2% din PIB pentru apărare, contribuții uriașe la misiunile militare din Afganistan cu trupe și la Misiunea KFOR din Kosovo, precum și prin adoptarea și implementarea cu succes a sistemului de apărare antibalistică. Astfel, încă de mai bine de 14 ani, România a contribuit progresiv și sigur la apărarea a peste un miliard de cetățeni din statele NATO.
În urma acestui bilanț generos, trebuie amintit efortul militarilor români care s-au perfecționat în centrele de comandă NATO din Germania, Belgia și SUA, care au venit acasă și au reformat sistemul de apărare național și care au luptat în teatrele de operațiuni.
Multe mulțumiri trebuie să se îndrepte și către Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Protecție și Pază și Serviciul de Telecomunicații Speciale, care, animate de noua cultură de securitate euroatlantică, au adaptat arhitectura de intelligence și securitate națională la cerințele partenerilor strategici. Acum, datorită lor, România a devenit furnizor de securitate în cadrul NATO.
Conceptul de securitate extinsă, adoptat și de România, a protejat viața și integritatea cetățenilor români, ferindu-i de amenințările cu caracter asimetric, neconvențional și dihotomic. România rămâne o insulă de pace și securitate într-o Europă zbuciumată de atacuri teroriste și mișcări liberale, care pun la îndoială stabilitatea comunității de securitate a NATO. România, datorită profesioniștilor ei, își menține nivelul de alertă teroristă la nivel „albastru precaut”.
În ceea ce privește relația statelor NATO cu Federația Rusă, cred că România trebuie să fie și de această dată, la fel cum a fost în istoria relațiilor internaționale, un promotor
al păcii și al cooperării în cadrul sistemului ONU. Ar fi de bun augur dacă Parlamentul României și Ministerul Afacerilor Europene ar deveni promotori ai reluării activităților specifice ale Consiliului NATO–Rusia.