Costel Șoptică

„Ajutor pentru crescătorii de bovine”

Data de 1 ianuarie 2014 aduce mari schimbări în politica agricolă a României, cu posibile efecte majore asupra bunăstării țăranilor. De aceea, Guvernul USL trebuie să găsească cele mai bune soluții la provocările pe care politica agricolă comună le aduce.

Când țara noastră a aderat la Uniunea Europeană, s-a angajat să respecte legile valabile pentru toate statele membre. Pentru agricultorii români, aderarea la UE a venit cu bani, dar și cu obligații. Pentru crescătorii de animale, de bovine, marea responsabilitate a fost cea referitoare la igiena laptelui. Din 2004, când au fost încheiate negocierile de aderare, se știa că producătorii de lapte trebuie să se alinieze la normele de igienă până la sfârșitul anului 2009. Investițiile în echipamente care să permită respectarea acestor condiții s-au dovedit prea mari pentru țăranii români, care dețin majoritatea covârșitoare a vacilor de lapte. De-a lungul timpului, s-au obținut trei derogări de la termenul la care agricultorii trebuie să se conformeze normelor de igienă. Ultima expiră la finele lui 2013.

În consecință, cei care nu respectă normele europene de igienă nu vor mai putea vinde laptele pe piață, ceea ce va avea impact asupra veniturilor agricultorilor. Multe familii de țărani au ca sursă de venit tocmai banii proveniți din vânzarea laptelui, iar lipsa investițiilor în echipamente de igienă – instalații de muls și tancuri de răcire – îi scot de pe piață.

De aceea, Guvernul USL trebuie să găsească cele mai bune soluții, astfel încât legile comunitare să fie respectate, iar industria națională de profil să nu fie afectată, pentru că nu mai are voie să folosească lapte neconform. Pe de altă parte, și țăranii trebuie protejați, pentru că li se elimină o sursă de venit – banii din vânzarea laptelui.

În Botoșani, județul pe care îl reprezint, creșterea bovinelor este o activitate agricolă de bază. Ultimele statistici, de la 30 aprilie 2013, arată că în România sunt 2.208.217 bovine. Județul Botoșani se află pe locul doi, după Suceava, în ceea ce privește numărul de animale deținute, cu 107.691 de bovine. Iar în fermele familiale, nu în firme sau alte forme asociative, există 106.306 animale.

Deciziile cu privire la respectarea legislației comunitare privind calitatea laptelui trebuie să țină seama de posibilitățile crescătorilor de a se conforma. Din punctul meu de vedere, crescătorii ar trebui departajați în funcție de numărul de animale pe care le dețin. Cei care pot produce pentru piață, cu mai multe vaci, de exemplu mai mult de 10 animale, ar trebui ajutați să facă investițiile în echipamentele de igienă, iar cei cu mai puține animale să fie ajutați de către stat, astfel încât să le fie compensate pierderile din interdicția de a vinde lapte în surplus pe piață.

De altfel, tot mai mulți responsabili din domeniul agriculturii au început să avanseze ideea de a departaja sistemul de sprijin în funcție de capacitatea fermelor de a produce pentru piață sau pentru autoconsum. Noile politici agricole comune, aplicabile din 2014, lasă o mare libertate de mișcare statelor membre să-și împartă banii pentru susținerea agriculturii așa cum consideră că este mai bine.