Marius Rogin

„Alegerile din Olanda”

Rezultatul alegerilor din Olanda este în consonanță cu evoluțiile din Europa. Alegerile anticipate din Olanda au fost câștigate pentru prima dată după aproape 100 de ani de către liberali. Rezultatul vine să confirme o tendință generală la nivelul întregii Europe.

Schimbarea de guvern din Olanda a fost provocată de criza economică, și nu de xenofobie. Electoratul olandez l-a sancționat pe nepopularul premier conservator Jan Peter Balkenende, încrezându-se în liderul partidului liberal de dreapta, Mark Rutte, care a promis în campanie crearea de noi locuri de muncă.

Totuși, dezbaterea legată de moneda euro și de criza datoriilor nu a produs un derapaj complet spre dreapta în Olanda, fiindcă social-democrații au reușit să se claseze în Camera inferioară a Parlamentului pe locul doi, la distanță minimă de câștigători.

Rezultatul obținut de islamofobul Geert Wilders, un populist de dreapta, este expresia unei adânci nesiguranțe existente în sânul societății olandeze, legată de tratamentul ce trebuie aplicat imigranților și mahomedanilor.

În general, în societate domnește nemulțumirea că sistemele de protecție socială sunt luate cu asalt de străini, că integrarea acestora a eșuat și în țară s-au format societăți paralele. Aceste temeri se suprapun și se contopesc chiar cu frica pentru ziua de mâine, provocată de prezenta criză economică.

Pe fundalul acestei stări de fapt, nu trebuie să mire că liberalii, care au devenit cea mai puternică formațiune, au cerut în fața Parlamentului de la Haga ca ajutoarele sociale să nu fie plătite către străinii provenind din state nemembre ale UE decât după 10 ani.

Alcătuirea guvernului va fi complicată în Olanda. Cele 10 partide parlamentare pot forma până la șase coaliții, care urmează a fi sondate de așa-numitul „informator” desemnat în curând de regină.

Rezultatul scrutinului se înscrie într-o tendință generală în Europa, în ciuda particularităților olandeze. Criza economică a determinat deja în acest an schimbări de guvern în Marea Britanie, Cehia și Ungaria. În toate aceste țări, alegerile au fost câștigate de conservatori. În Spania, cea de-a patra țară ca pondere din zona euro, Guvernul laburist minoritar se luptă pentru supraviețuire, în condițiile în care reformele sale nu se bucură de popularitate.

Totuși, și unele alianțe conservatoare au pierdut puterea din cauza crizei financiare și economice. Așa de pildă, alianța conservator-liberală din Letonia s-a destrămat, alegeri anticipate fiind programate pentru luna octombrie, iar în Grecia, conservatorii au pierdut puterea deja din toamna anului trecut, fiind înlocuiți de socialiști.

O relativă stabilitate se poate constata în Franța, Polonia și Italia. În Germania, chiar dacă raporturile dintre liberali și conservatori sunt tensionate, nu există un risc major ca alianța să se destrame.