Violeta Tudorie

„Am auzit și despre români fericiți – Ziua internațională a fericirii”

Prezenta declarație politică este motivată de ceea ce Națiunile Unite au desemnat ca Zi a fericirii. Nu este vorba doar de o singură zi în care oamenii să fie fericiți, ci de o zi în care să-și amintească că au dreptul la fericire.

Ziua internațională a fericirii este marcată, anual, la data de 20 martie. Ea a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în Rezoluția nr. 66/281 din 12 iulie 2012, cu scopul de a evidenția faptul că fericirea și starea de bine sunt țeluri și aspirații omenești universale. Drept urmare, ele trebuie incluse și recunoscute ca priorități de către factorii de decizie politică. Inițiativa marcării acestei zile a aparținut Regatului Bhutan, care, la începutul anilor ’70, a înlocuit produsul intern brut cu un alt indicator al bunăstării populației, numit „fericirea națională brută”. Să recunoaștem că diferența este una de esență, din moment ce ne propune o altă filosofie de viață. Implicit se înțelege că oamenii pot fi fericiți și cu un PIB mai mic sau că bunăstarea, bogăția nu țin loc de fericire. Cu alte cuvinte, mulțumirea față de calitatea vieții nu se reduce la averea pe care ai agonisit-o.

Un astfel de concept al fericirii ne-ar putea explica de ce românii, care sunt la coada clasamentului european în privința veniturilor, nu sunt totuși cei mai nefericiți europeni. Această situație a fost evidențiată recent de o cercetare a Eurostat, printr-un top al fericirii. Cercetarea desfășurată în toate cele 28 de state UE ne surprinde cu privire la starea de spirit a românilor. Aceștia se numără printre europenii destul de mulțumiți de viața lor, cu o medie de 7,2, clasându-se imediat după germani, polonezi și britanici, toți cu o medie de 7,3, dar înaintea francezilor (7,0), spaniolilor (6,9), italienilor (6,7) sau cetățenilor din țările baltice. Dintre români, cei mai mulțumiți sunt tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, iar, pe măsură ce înaintează în vârstă, gradul lor de mulțumire scade, ajungând la 6,2 în cazul persoanelor de peste 75 de ani.

O altă concluzie a acestui studiu arată că la nivelul UE nu există diferențe majore în funcție de gen. Media bărbaților mulțumiți de viață este de 7,1, iar a femeilor de 7,0.

Manifestările dedicate acestei zile au ca temă majoră în acest an schimbările climatice și influența acestora asupra vieții oamenilor. Experții în climatologie subliniază influența schimbărilor climatice asupra fericirii și bunăstării populației. Totodată, se va explica modul în care schimbările climatice sunt unul dintre factorii declanșatori ai unor fenomene meteo extreme, precum furtuni, inundații și secetă, toate având un impact extrem de negativ asupra satisfacției de viață a oamenilor afectați. Semnalez și știrea potrivit căreia Fundația Națiunilor Unite a creat site-ul _liveearth.org,_ unde circa un miliard de oameni sunt așteptați să semneze o petiție pentru luarea de măsuri pentru combaterea modificărilor climatice.