Nechita Adrian Oros

Am fost surprins când am citit în mass-media și pe site-urile de specialitate cele 341 de observații cuprinse pe 64 de pagini asupra Programului de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014–2020, formulate de către Comisia Europeană pentru revizuirea acestuia. Dar mirarea mai mare a fost când oficialii Ministerului Agriculturii au declarat că „țara noastră a primit chiar aprecieri de la Comisia Europeană (CE), Executivul european menționând în cadrul rundelor de negocieri că PDR-ul românesc este de o calitate bună și că nu sunt observații de fond și greșeli de programare.”

Să declari că 341 de critici sunt de fapt aprecieri și că actualul Program de Dezvoltare Rurală pe perioada 2014–2020 este de lăudat, mi se pare o lipsă de profesionalism din partea celor responsabili de elaborarea și apoi transmiterea către Comisia Europeană a unei astfel de forme din partea României.

Consider că „ne furăm singuri căciula” și adevărații perdanți sunt fermierii români, care în proporție de 97% nu vor avea posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR care vizează promovarea competitivității. Mai mult, autoritățile române trebuie să examineze cu atenție posibilitățile de simplificare care ar putea să fie avute în vedere și să demonstreze mai clar măsurile concrete pe care se angajează să le aplice în ceea ce privește măsurile de debirocratizare care vor fi luate în cadrul sistemului; și aici mă refer la metodele prin care se fac selecția, verificarea achizițiilor, verificarea plăților, având în vedere că programul nu poate fi modificat în acești 7 ani decât de trei ori.

Realitatea din acest moment este că, în mod efectiv, 97% din exploatațiile agricole din România nu vor avea posibilitatea de a beneficia de măsurile PNDR. Deși, teoretic, strategia indică drept prioritare fermele mici și mijlocii și fermele de familie, în practică, acest criteriu conduce la o concentrare foarte mare a fondurilor asupra unui număr mic de exploatații, excluzându-se în mod efectiv 97% din exploatațiile agricole din România de la posibilitatea de a accesa aceste fonduri europene.

Solicit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să facă toate demersurile care se impun pentru ca versiunea oficială a PDR din cadrul SFC2014, care se va trimite din nou Comisiei Europene, să fie revizuită în mod profesionist, iar condițiile de eligibilitate pentru fermierii români să fie clare și accesibile, pentru ca ei să poată beneficia de cele 8 miliarde de euro alocate prin PNDR 2014–2020, la care se adaugă cofinanțarea de la bugetul național, ajungându-se în total la aproximativ 9,3 miliarde de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală.

*

„Clujenii au dat semnalul schimbării profunde în România” Pe 16 noiembrie, românii au dat semnalul schimbării profunde în România. Acest semnal este unul extrem de puternic, este un semnal pentru întreaga clasă politică. Țin ca de la tribuna Camerei Deputaților să le mulțumesc tuturor cetățenilor din țară și din afara granițelor care au ieșit duminică la vot, când s-a înregistrat o prezență impresionantă la urne, peste 64%, mai mare decât la alegerile prezidențiale (turul II) din 2000, 2004 și 2009.