Relu Fenechiu

Am înțeles. Cred că asta este realitatea: sunt P.D.-L. acum!

Deci, domnilor, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a acestei legi, îmi amintesc cum onoratul, de fapt, al nostru coleg, domnul Cezar Preda, înfierând cu mânie proletară Partidul Conservator — care la acea dată nu susținea această lege —, spunea că este o legislație cu

prioritate europeană și cum își permit unii oameni care fac parte din arcul guvernamental să nu susțină această lege.

Nu înțeleg, domnilor, ce v-a determinat peste noapte să vă schimbați radical părerea. De fapt nici nu-l văd pe domnul Cezar Preda aici, că l-aș întreba în mod direct.

Coroborând toate acestea cu declarația de joi a președintelui P.D., Emil Boc, care cere suspendarea și anularea taxei de primă înmatriculare considerată abuzivă și nelegală, nu putem să nu ne întrebăm cum ați gândit atunci și cum gândiți acum. Sau, mai mult, este, domnilor, rea-voință sau este pură demagogie?

Mai mult, la adoptarea proiectului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2006, ordonanță de urgență semnată de fostul ministru de atunci al transporturilor, membru P.D., domnul Radu Berceanu, deci la adoptarea acelei legi, 35 dintre cei 36 de parlamentari P.D. prezenți au votat pentru prezenta lege. Nu mai vorbim că, după aceea, în momentul în care președintele Băsescu a trimis spre reexaminare această lege pe o cu totul altă problemă, dumnealor au votat împotrivă.

Și atunci ne întrebăm, încă o dată, ce urmărește Partidul Democrat prin poziția dualistă pe care permanent o critică la alții? De unde au o atât de mare inconsecvență între ce a fost atunci și ce este acum? Care este de fapt poziția Partidului Democrat, actualmente Partidului Democrat-Liberal, cu privire la proiectele asumate în 2004 prin programul de guvernare comun la acea dată. Este dovada unui fapt pe care noi, liberalii, l-am acuzat constant la democrați, lipsa de viziune și de consecvență. Este ceva firesc și comun lor, în acest partid este o stare de spirit continuă total nesănătoasă pentru politica românească.

Ca reprezentant politic al unui anumit segment electoral ai obligația la maturitate politică și decizională. Schimbarea opiniilor în funcție de cum bate vântul schimbării denotă un populism demn de schițele lui Caragiale.

Până la urmă, care este poziția democraților referitoare la taxa de primă înmatriculare? Aș vrea să știu și aș vrea să ne fie explicată tuturor această stare de fapt.

Domnul Emil Boc îi cere cu insistență și încăpățânare premierului Tăriceanu să renunțe la această taxă înainte ca Bruxelles-ul să adopte vreo poziție finală în această privință. Dar oare atunci când cei cinci plus unu, deci șase miniștri democrați, au semnat fără nicio reținere pentru susținerea acestui proiect, situația era alta? Nu.

Cum altfel decât prin infantilism politic și demagogie pot explica liderii democrați această schimbare radicală de poziție? Ce fel de încredere poți să ai în niște politicieni care își vând convingerile pentru speranța câtorva procente în plus în sondaje?