Sanda Maria Ardeleanu

Am intitulat această intervenție-mesaj „Basarabenii noștri”.

„Cu vorba-mi strâmbă și pripită / Eu știu că te-am rănit spunând / Că mi-ai luat și grai, și pită / Și-ai năvălit pe-al meu pământ. / În vremea putredă și goală / Pe mine, frate, cum să-ți spun, / Pe mine m-au mințit la școală / Că-mi ești dușman, nu frate bun... / Din Basarabia să scriu, / Dulci frați de dincolo de Prut. / Vă scriu cum pot și prea târziu, / Mi-e dor de voi și vă sărut”.

Am deschis prima mea declarație politică în calitate de deputat în Parlamentul României cu aceste versuri-testament semnate de Grigore Vieru.

Vă rog să acceptați ca, în memoria celui pentru care fiecare petală a Podului de flori a însemnat un cuvânt românesc, să păstrăm un moment de reculegere.

Vă mulțumesc.

Mă aflu astăzi la această înaltă tribună românească pentru că așa a vrut Dumnezeu, dar poate că nu este întâmplător; am intrat recent în politică, recent am și câștigat alegerile uninominale în Colegiul 1 Suceava, prezentându-mă electoratului meu cu activitatea de dascăl și de prorector cu relații internaționale, imagine universitară, cooperare și integrare europeană a Universității „Ștefan cel Mare”.

De peste 10 ani, împreună cu profesorii și studenții din această universitate, soră cu istorica universitate din

Cernăuți, construim strategia deschiderii internaționale a unei cetăți culturale, cunoscută prin dinamismul dezvoltării și amprentele de personalitate pe care și le-a pus asupra învățământului superior românesc: o universitate care se internaționalizează prin legături de colaborare și prietenie atât în vestul, cât și în estul Europei.

Legăturile cu spațiul academic din Republica Moldova sunt, firește, speciale, ca între frați. Facem parte din universitățile românești care școlarizează, la cele trei cicluri de învățământ superior, un număr important de studenți basarabeni. Participăm, umăr la umăr, la reforma europeană în domeniul învățământului superior, suntem parteneri în proiecte de cercetare, ne întâlnim la numeroase manifestări științifice, predăm unii în universitățile celorlalți, ne primim studenții, ne trimitem solii culturii și ai academismului, nu ne uităm nicicând unii pe alții, într-o revărsare continuă de prietenie și susținere reciprocă. Învățăm mereu unii de la ceilalți, crezând cu convingere că suntem locuitorii unui spațiu miraculos, cu oameni ambițioși și harnici pe care Europa îi merită și îi are deja.

Prezența elevilor și studenților basarabeni în școlile și universitățile noastre se constituie în cea mai eficientă și sigură modalitate de menținere și întărire a dialogului dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Această prezență facilitează formarea tinerilor cetățeni moldoveni pentru a face față nevoilor unei țări ce își dorește și pregătește aderarea și integrarea în structurile Uniunii Europene.

Puterea politică nu mai este astăzi de tip piramidal. Ea este policentrică: vorbim despre o putere politică, alături de una economică, dar și despre forța societății civile. Din punctul acesta de vedere, globalizarea impune pentru toți românii măsuri de conservare și afirmare a identității etnice, lingvistice, culturale și religioase.