Vasile Mocanu

„Americanii, niște copii mari...”

Cei mai tineri copii ai umanității, americanii – n-au decât vreo 300 de ani ca națiune –, au cunoscut o dezvoltare economică uimitoare în condiții de eterogenitate a diverselor culturi, venite pe continentul american odată cu toți cetățenii sosiți din toate colțurile lumii. Astfel, punând dezvoltarea economică în fruntea obiectivelor națiunii, au învățat să conviețuiască protestanții cu hindușii, catolicii cu taoiștii, ortodocșii cu islamiștii.

Au reușit lucruri mărețe, de la cucerirea adâncurilor la cucerirea spațiului, însă anumite lucruri n-au putut ține pasul cu avântul economic. De exemplu, deși au avut și mari nume în diplomație, aceasta nu a fost punctul forte al Statelor Unite. Este suficient să ne aducem aminte, doar în ultimii 25 de ani, de ambasadori americani care au fost la post în București și vom vedea că nu s-au înghesuit prea mulți diplomați de carieră, ci mai degrabă varianta americană mai elevată a „lipitorilor de afișe” din România. Adică, oameni care au contribuit, financiar sau altfel, la campaniile prezidențiale au primit câte-o sinecură în fruntea ambasadei Unchiului Sam.

De exemplu, un ins care nu știa ce-i cu el pe la ambasada SUA în România a fost domnul Gitenstein, care venea din zona lobby-ului american, nu din arealul diplomaților de carieră. A devenit un fan al lui Băsescu și s-a imixtionat în favoarea acestuia în politica românească de câte ori a avut prilejul, nu rareori încălcând toate uzanțele diplomatice.

Pentru meritele sale deosebite, acum conduce Fondul Proprietatea –, inventat inițial de politicienii români pentru a-i despăgubi pe cei care au fost deposedați de bunuri de către regimul comunist, deține pachete de acțiuni la toate companiile de stat din sectorul energetic: Petrom–OMV, Hidroelectrica, Transgaz, Romgaz și Nuclearelectrica, dar și la Regia Națională a Sării – SALROM. Practic, Fondul Proprietatea are o capitalizare de peste 45% din valoare pe afaceri din sectorul energetic. De tot acest sector se ocupă Mark Gitenstein, pentru că Fondul Proprietatea influențează direct politica energetică a României...

Aceiași copii mari – americanii – iau de bune, pe nemestecate, cam tot ce li se spune din partea unor oameni care, din diverse motive, au o imagine pozitivă în fața administrației. Și nu o singură dată s-au înșelat! Să ne aducem aminte doar de Osama bin Laden: sprijinit din greu de americani cât a luptat împotriva sovieticilor, dar care nici măcar o clipă nu a fost bănuit că s-ar putea îndrepta împotriva americanilor! Sau Saddam Hussein, păstrat la putere în Irak de către aceeași administrație americană, dar care s-a dovedit unul dintre marii dușmani ai Americii... Tot cam așa s-a întâmplat și în România, când Philip Gordon, asistent al secretarului de stat american Hillary Clinton, după întâlnirea cu Băsescu, a ieșit în presă cu ferma sa convingere că la referendumul de demitere s-au fraudat peste 2,5 milioane de voturi. Nu știu ce l-a convins că Băsescu era așa de iubit de popor, dar s-a dovedit că Philip Gordon a greșit – nu mai e pe postul de anul trecut, deci l-a costat și pe el, într-un fel sau altul, propagarea pe nerumegate a unei minciuni colosale. Căci numai un copil mare ar fi putut să creadă o astfel de gogomănie...