Dorel Covaci

„Aniversarea Armatei Române, una dintre cele mai credibile instituții ale statului”

Din anul 1830, anul înființării Armatei Române moderne, și până în 1951 nu a existat o zi dedicată exclusiv sărbătoririi acestei instituții. Începând cu 1951, ziua a fost sărbătorită la 2 octombrie.

De la 1959, în fiecare an, pe 25 octombrie, se sărbătorește Ziua Armatei Române, celebrându-se victoria de la Carei, județul Satu Mare, din 1944, care a scos de sub ocupația hortysto-fascistă nordul Transilvaniei. Eliberarea întregului teritoriu național s-a obținut prin acțiunea a 525.702 militari, care au luptat între 23 august și 25 octombrie 1944. Dintre aceștia, au pierit, au fost răniți sau au dispărut în luptă 58.330. Comandantul Armatei a IV-a, generalul Gheorghe Avramescu, se adresa, în Ordinul de zi din 25 octombrie, ostașilor aflați sub comanda sa, cu următoarele cuvinte: „La chemarea țării, pentru dezrobirea Ardealului rupt prin Dictatul de la Viena, ați răspuns cu însuflețire și credință în izbânda poporului nostru. Tineri și bătrâni ați pornit spre hotarele sfinte ale patriei și cu piepturile voastre ați făcut zăgaz neînfricat dușmanului, care voia să ajungă la Carpați. Zdrobit de focul năprasnic al artileriei și de necontenitele voastre atacuri, inamicul a fost azvârlit din Ardealul scump, eliberând astfel ultima palmă de pământ sfânt al țării.” Eliberarea teritoriilor din nord-estul Transilvaniei nu a însemnat încetarea luptelor duse de armata română, care a continuat războiul împotriva fasciștilor, alături de Națiunile Unite, pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei, Austriei: „Sunt gata de un nou efort și de noi lupte alături de marii noștri aliați, până la înfrângerea totală a forțelor germanemaghiare”, era comunicatul Marelui Stat Major, din 25 octombrie 1944.

România celebrează Ziua Forțelor Armate, ca simbol al păstrării independenței și suveranității naționale. Această zi ne evidențiază faptul că armata română a fost și se află într-o comuniune strânsă cu Transilvania, leagănul genezei și al evoluției istorice a poporului român, cea care a dat tonul în lupta pentru îndeplinirea idealurilor tuturor românilor, de suveranitate, unitate, independență și integritate teritorială. Armata română și-a îngemănat întotdeauna misiunea și acțiunea cu destinul poporului român, apărând teritoriul țării, garantând suveranitatea, independența statului român și a democrației constituționale, oferind protecție cetățenilor țării și ajutor în situații cruciale sau contribuind activ și concret la asigurarea securității și apărării colective, la nivel internațional.

După Revoluția din 1989, prima acțiune peste hotare a armatei române a început în martie 1996. Batalionul 96 Geniu, alături de contingentele armatelor țărilor membre NATO, în teatrele de operațiuni din Bosnia-Herțegovina. Din 2000, am participat în Kosovo la misiunea NATO-KFOR, iar din 2003 până în iulie 2009 în Irak.

În prezent, armata română participă cu 1.405 efective în misiuni internaționale de combatere a terorismului, umanitare și de asigurare a păcii; 1.319 efective activează sub egida NATO. În Afganistan, România și-a trimis primul batalion de infanterie, format din 405 militari, în 2002, pentru a oferi asistență în asigurarea securității teritoriilor. De atunci am pierdut 25 de militari români, iar 122 au fost răniți. În prezent, participăm, în Afganistan, cu 1.027 de efective. Acolo, militarii români au de înfruntat atacurile aproape zilnice ale insurgenților, cu dispozitive explozive, rachete sau mortiere.