Radu Bogdan Țîmpău

Anul 2009 ar fi trebuit să fie un an de celebrare pentru Europa Centrală și de Est, dat fiind că în acest an se împlinesc 20 de ani de la căderea regimurilor comuniste, este a 10-a aniversare a extinderii NATO spre est și se împlinesc totodată cinci ani din momentul în care Uniunea Europeană a început să se extindă în regiune.

Criza economică globală a stricat însă petrecerea: în loc să consolideze realizările ultimilor 20 de ani, statele din regiune se confruntă cu efectele unei recesiuni acute.

Uniunea Europeană, ca întreg, se confruntă cu probleme, în condițiile în care liderii săi răspund la criză punând interesele naționale înaintea ideii de solidaritate europeană, în special prin oferirea de ajutoare de stat pentru bănci și industriile proprii, precum și prin introducerea unor restricții privind angajarea forței de muncă din alte state europene. Și chiar dacă întreaga Europă se îndreaptă spre cea mai gravă criză economică din anii ʼ30 încoace, țările din partea centrală și de est a Europei sunt mai vulnerabile decât statele occidentale mai bogate.

În acest peisaj deloc optimist, riscul major este acela de a ne confrunta într-un viitor foarte apropiat cu o nouă izolare a țărilor din Europa Centrală și de Est, o nouă Cortină de Fier, bazată pe rațiuni economice, care va despărți bogații de săraci în interiorul Uniunii Europene.

Indiferent ce se va întâmpla, țările din regiune vor trece în mod diferit prin criză, cu rezultate diferite. La o extremă sunt statele supuse unor presiuni financiare severe, în frunte cu Ungaria, Letonia și Ucraina, care și-au asigurat pachete de întrajutorare de la FMI. La celălalt capăt se află Polonia, Republica Cehă și Slovacia, relativ stabile din punct de vedere economic, aflate în centrul Europei, deși chiar și deasupra acestor țări se adună nori negri.

Țara noastră nu se află nici ea într-o situație mai bună. Efectele crizei economice se resimt deja. Un număr însemnat de companii mici și mijlocii au intrat în faliment. Numărul persoanelor care și-au pierdut locul de muncă este în creștere. Și mai îngrijorător este faptul că o serie de companii mari au anunțat concedieri colective în următoarea perioadă.

Guvernul PD-L–PSD pare rupt de această realitate. În bugetul de stat pe anul 2009, veniturile fiscale sunt ori supraestimate și nerealiste, ori lipsite de orice bază legală. Într-un an de criză economică, ocupanții actuali ai Palatului Victoria se comportă de parcă țara noastră nu ar fi afectată deloc de această problemă. Este greu de crezut cum vor putea fi atinse țintele pe care și le-a propus actualul Guvern

în ceea ce privește veniturile la bugetul de stat pe anul 2009, în condițiile în care falimentele companiilor românești umplu paginile ziarelor.

Rămâne desigur deschisă calea pentru majorări de impozite și taxe, majorări despre care Guvernul a început deja să vorbească, adică o împovărare și mai mare a cetățenilor și a agenților economici, și așa greu loviți de efectele crizei economice. Reașezarea sistemului de taxe și impozite pare a fi, în acest context, o mișcare menită să ne pregătească pentru viitoarea monitorizare a oficialilor Fondului Monetar Internațional.