Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·19 noiembrie 2013
Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
Răzvan Ionuț Tănase
Discurs
„Apa și glucoza, «tratament» pentru bolnavii de hepatită din România”
Indiferent că vorbim despre țările dezvoltate sau despre statele în curs de dezvoltare, fenomenul medicamentelor contrafăcute este din ce în ce mai amplu. Și dacă țări precum Germania se confruntă cu o astfel de problemă, de ce România ar face excepție?
Tocmai pentru a nu ieși din „tiparul mondial”, am început să ne „tratăm” și noi bolnavii de hepatită cu apă distilată și glucoză, vândute însă la prețuri de sute de lei.
La mai puțin de cinci luni de când în farmacii a fost descoperit un fals grosolan al medicamentului Sutent, folosit în tratamentul cancerului renal metastatic și pentru tumorile gastrointestinale, istoria se repetă, de data aceasta fiind vorba despre falsificarea medicamentului Pegasys, care s-a comercializat cu ușurință în farmacii, fără ca autoritățile responsabile să se sesizeze referitor la acest lucru.
Mult mai grav este faptul că Agenția Națională a Medicamentului a fost anunțată, încă din luna septembrie, de către firma producătoare, Roche, că și în Germania s-a descoperit Pegasys contrafăcut. Se pare că falsul a fost atât de bine realizat încât autoritățile nu au descoperit nicio neregulă în urma controalelor periodice efectuate, ceea ce denotă „profesionalismul, implicarea și vigilența” în astfel de situații.
Din cauza acestor controale, superficial realizate, sau din cauza lipsei lor, pacienții au ajuns să se trateze cu apă și glucoză pentru hepatită B și C și să plătească sume costisitoare, de aproximativ 1.000 de lei pentru o seringă preumplută care ar fi trebuit să conțină peginterferon. Ținând cont de faptul că medicamentul Pegasys este inclus în programele de sănătate și se află pe listele speciale, fiind compensat de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, autoritățile și-au permis să arunce sume importante de bani pe fereastră.
Deja ne-am obișnuit ca în România autoritățile să fie prinse pe picior greșit, însă, de această dată, s-a dorit probabil testarea vigilenței pacienților. Grav este faptul că bolnavii au descoperit singuri că medicamentul care li se vindea în farmacie era un fals, diferențele fiind ușor de observat în momentul în care cutia de Pegasys 180 era desfăcută.
Astfel, din cauza indiferenței, a fost pusă în pericol viața celor 4.000 de bolnavi de hepatită din România care urmează tratamentul cu Pegasys, compromițând șansele lor de vindecare și crescând riscul de a se ajunge la complicații grave sau chiar incurabile. Acest eveniment ar putea avea și un impact de natură psihologică asupra pacienților, care și-ar putea pierde încrederea în farmacii și ar putea abandona terapia pe care o urmează.
Ca și cum nu ar fi fost suficient faptul că neglijența Agenției Naționale a Medicamentului a lăsat să se ducă pe apa sâmbetei tratamentul efectuat până la administrarea produsului contrafăcut, acum Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate nu le mai permite bolnavilor să se înscrie pe listele de interferon, ceea ce înseamnă că sunt nevoiți să plătească din propriul buzunar sume costisitoare pentru dozele necesare.