Miron Alexandru Smarandache

„Apartenența României la NATO, un motiv de liniște pentru toți românii”

Poate abia acum, când am omagiat zece ani de la aderarea României la NATO și 65 de ani de existență a Alianței Nord-Atlantice, ne dăm cu adevărat seama cât de mult contează această asociere pentru fiecare dintre noi. Conflictele sângeroase din estul Europei și din alte zone din Balcani, precum și controversele armate dintre Rusia și Ucraina, respectiv în imediata apropiere a granițelor, sunt de natură să îngrijoreze toți responsabilii cu siguranța noastră națională. În acest context, statutul de membru cu drepturi depline al României la NATO a fost reconfirmat oficial, în aceste zile, chiar de purtătorul de cuvânt al Alianței, care a precizat că „pentru România, aderarea la NATO în 2004, urmată de aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au reprezentat doi mari pași înainte, răspunzând aspirației firești a românilor de a trăi în libertate, democrație și prosperitate”. Același oficial sublinia că vocea României contează la fel de mult ca a oricărei alte țări din cei 28 de aliați, drept care „România câștigă prin apartenența la NATO, după cum și NATO câștigă prin apartenența României”.

La ceas aniversar, consider, de asemenea, că trebuie să-i omagiem cum se cuvine pe eroii noștri militari căzuți la datorie în teatrele de operațiuni la care România a participat sub emblema NATO. Din păcate, în acești zece ani, 26 de militari români și-au pierdut viața, iar peste 150 de soldați au fost răniți, adevărați eroi care vor rămâne în istoria modernă.

Dincolo de manifestările omagiale din aceste zile, care au culminat cu Ședința solemnă a celor două Camere ale Parlamentului, trebuie să remarcăm că strategia națională de apărare a României are nevoie de un buget mult mai consistent decât până acum. De altfel, după momentul istoric de solidaritate interpartinică, care a dus la finalizarea cu succes a demersurilor de integrare în NATO, politicienii români au cam uitat că armonizarea capacității armatei române la cerințele euroatlantice presupune un buget considerabil sporit. Abia în ultimii doi ani, după plecarea guvernelor controlate de președintele Băsescu, actualul Executiv a considerat oportun să aloce sume mai importante către apărare, deoarece modernizarea și înzestrarea structurilor militare sunt procese de amploare, cu costuri considerabile.

Dacă în 2012, MApN avea alocat 1,12% din PIB, procentul a crescut în următorii doi ani, la 1,38% în 2013 și la 1,42% în acest an.

Intenția actualului Guvern și a majorității parlamentare este ca în următorii ani să reușim să facem eforturile necesare pentru ca bugetul apărării să ajungă la minimum 2% din PIB, așa cum îi stă bine unei țări membre NATO și UE.

Pe de altă parte, România mai are încă de lucru în ceea ce privește securitatea frontierelor, mai ales pe zona de est, cu Ucraina și Moldova, care s-au dovedit până acum a fi destul de vulnerabile. Vestea bună vine însă tot din partea NATO, mai ales după ce Statele Unite au anunțat suplimentarea numărului militarilor americani dislocați în baza de la Mihail Kogălniceanu și avansarea lucrărilor la scutul antirachetă de la Deveselu.