„Apel la respectarea Legii privind distribuirea ajutoarelor alimentare de la Uniunea Europeană”
M-am adresat ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice cu o interpelare pe tema distribuirii ajutoarelor de la Uniunea Europeană către brașoveni. Am arătat în documentul respectiv că în județul și municipiul Brașov ritmul distribuirii ajutoarelor de la Uniunea Europeană a scăzut considerabil. Chiar dacă personalul Direcției de servicii sociale își face datoria, rămân constant câteva mii de persoane care nu vin să-și ridice pachetele. Toamna trecută, pe când ajutoarele de la UE abia începeau să fie aduse,
beneficiarii se înghesuiau să le ia, chiar stăteau la coadă de dimineață devreme pentru ele. Potrivit unor informații, în municipiul Brașov, doar 8.000 din cei 13.000 de potențiali beneficiari ai acestor ajutoare au intrat în posesia acestora, aceasta în ciuda faptului că s-au făcut eforturi serioase pentru ca ajutoarele să fie distribuite și la domiciliul oamenilor, cu ajutorul voluntarilor.
La interpelarea mea, ministrul muncii a precizat că „categoriile populației beneficiare de ajutoare primite de la Uniunea Europeană sunt familiile și persoanele singure care au dreptul la venit minim garantat, șomerii, pensionarii cu pensii sub 400 de lei, persoanele cu handicap grav și accentuat, invalizi, veterani și văduve de război”.
De asemenea, am cerut să fiu informat despre ce se întâmplă în cazurile în care beneficiarii nu își ridică pachetele cu alimente de strictă necesitate. Ministrul muncii a precizat, la această chestiune, că, potrivit legilor în vigoare, MMFPSPV are atribuții doar în ceea ce privește stabilirea categoriilor de persoane defavorizate care vor beneficia de ajutoare alimentare. „Distribuția produselor care fac obiectul ajutoarelor alimentare către autoritățile administrației publice locale revine Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), instituție subordonată MADR, iar distribuția acestora către beneficiar revine autorităților administrației publice locale”, a conchis ministrul muncii.
Consider că instituțiile care se ocupă de gestionarea acestor ajutoare trebuie să fie extrem de atente la modul de distribuire a produselor respective. Există, din păcate, destui oameni nevoiași în România, iar autoritățile trebuie să vegheze ca ei să intre în posesia ajutoarelor, în limitele de valabilitate, deoarece este mult mai ușor să ajuți decât să dai dovadă de lentoare într-o acțiune care poate ajuta foarte mulți români.
## „Amnistia fiscală, o măsură reparatorie necesară pentru români”
În calitate de for decizional, Camera Deputaților va dezbate două proiecte de lege extrem de importante pentru îmbunătățirea vieții românilor, respectiv pe cel privind reducerea contribuției de asigurări sociale cu 5% la angajator, precum și amnistia fiscală pentru pensionari, mame și alte categorii de bugetari care au primit mai mulți bani din cauza unor erori de calcul. În intervenția mea de astăzi, vreau să accentuez asupra Proiectului de lege al amnistiei fiscale, deoarece plenul Senatului a adoptat deja legea care permite românilor să nu mai returneze statului anumite sume de bani primite în anii anteriori din cauza unor greșeli în modalitatea de calculare. De altfel, Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților a avizat favorabil inițiativa legislativă, iar documentul prevede că amnistia fiscală, prevăzută inițial doar pentru cadrele didactice, a fost extinsă la toți bugetarii aflați în astfel de situații. Amnistia fiscală este deosebit de importantă în cazul a două categorii ale populației, care s-au confruntat cu mari probleme în ultima perioadă, respectiv pensionarii și mamele, adică mii de oameni care nu dispuneau de banii necesari pentru a-i înapoia statului.
Potrivit documentelor ce vor fi supuse votului plenului Camerei Deputaților, sumele provenite din debitele recuperate de la pensionari, începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se restituie eșalonat pe o perioadă de cinci ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale
egale. Restituirea se va face în urma cererilor depuse de către pensionari la casele județene de pensii, Casa de Pensii a Municipiului București, respectiv casele de pensii sectoriale, iar sumele date de stat nu se actualizează cu indicele inflației.
În plus, referitor la amnistia fiscală a mamelor, colegii deputați din Comisia de muncă au stabilit că pe perioada concediului de îngrijire a copilului acestea pot realiza și un venit suplimentar de până la 3.000 de lei pe an. Este vorba despre o măsură absolut bine-venită, în contextul în care indemnizația pentru creșterea copilului a rămas la un nivel insuficient în ultimii ani. De asemenea, îmbucurător este faptul că a fost eliminată suspiciunea de discriminare din perspectiva acestei amnistii fiscale, iar după votarea legii de către Camera Deputaților nu va mai exista niciun fel de diferență între diferitele categorii de bugetari.
Prin aceste măsuri reparatorii, Guvernul Ponta demonstrează din nou românilor că își respectă promisiunile făcute în ceea ce privește repararea în mod echilibrat a nedreptăților comise de fostele guverne, începând cu anul 2010, când milioane de oameni au rămas fără importante procente din salarii și pensii. Proiectele de lege despre care am amintit constituie decizii pozitive, constructive, de dreptate și echitate socială, fapt ce arată că Executivul este preocupat îndeaproape de viața românilor, de creșterea nivelului de trai și de asigurarea unor condiții decente pentru creșterea și dezvoltarea copiilor noștri.
„Gestionarea colectării deșeurilor electrice și electronice, un demers absolut necesar pentru autoritățile locale și județene”
Am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului mediului și schimbărilor climatice, Attila Korodi, pe tema înființării centrelor de colectare a deșeurilor electrocasnice. Inițiativa mea a survenit după ce mai mulți oameni de afaceri interesați de înființarea centrelor de colectare a deșeurilor electrocasnice din județul Brașov mi-au sesizat faptul că sunt interesați de normele de aplicare a deciziilor ministerului pe care îl conduceți, referitoare la deșeurile de echipamente electrice și electronice. Având în vedere interesul sporit pentru aceste investiții, l-am întrebat pe ministrul mediului dacă sunt emise normele metodologice de punere în aplicare a acestor hotărâri și ce anume trebuie să cunoască oamenii interesați despre această problemă, precum și care sunt fondurile europene accesibile acestui domeniu.
În răspunsul trimis, ministrul Attila Korodi a precizat că baza legislativă este reprezentată de Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice. „Această hotărâre urmărește îmbunătățirea performanțelor privind protecția mediului și sănătatea populației, ale tuturor celor implicați în ciclul de viață al echipamentelor electrice și electronice, ca de exemplu producători, importatori, distribuitori, consumatori și, în mod deosebit, ale acelor operatori economici care sunt direct implicați în colectarea, tratarea, reciclarea, valorificarea și eliminarea nepoluantă a deșeurilor de echipamente electrice și electronice”, a afirmat ministrul mediului.
În ceea ce privește fondurile europene accesibile pentru domeniul gestionării deșeurilor la nivel județean, Attila Korodi a subliniat că în cadrul Axei Prioritare 2 a POS Mediu „se finanțează prioritar proiecte de management integrat al deșeurilor municipale, care reflectă politica UE și principiile din acest sector de mediu și care sunt în conformitate cu
Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și cu planurile regionale de gestionare a deșeurilor”. Potrivit ministrului mediului, aceste proiecte includ investiții legate de ierarhia managementului mediului (colectare selectivă, sortare, tratare și eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deșeuri neconforme.
„În cadrul acestor proiecte sunt vizate toate unitățile administrativ-teritoriale de la nivel județean, iar beneficiarii eligibili sunt consiliile județene. Astfel, MMSC, prin Autoritatea de Management POS Mediu, a pus deja la dispoziția autorităților locale din județul Brașov o asistență tehnică pentru pregătirea unui proiect de management integrat al deșeurilor municipale la nivelul întregului județ”, a mai punctat ministrul mediului.
Acest răspuns al conducerii Ministerului Mediului indică faptul că România are nevoie de predictibilitate și proiecte ambițioase în ceea ce privește gestionarea colectării deșeurilor electrice și electronice. Tocmai din această cauză, îmi exprim speranța că autoritățile locale se vor apleca cu atenție și seriozitate asupra acestei probleme, în așa fel încât să îndeplinim toate condițiile cerute de autoritățile europene responsabile de acest domeniu.
„Extrădările sunt discutate doar ocazional de Ministerul Afacerilor Externe”
Pornind de la întâmplarea nefericită în care a fost implicat un brașovean care și-a ucis soția și copilul în Statele Unite ale Americii, iar apoi a fugit și s-a ascuns în România, am făcut demersurile necesare pentru a vedea în ce mod se implică MAE în domeniul extrădărilor. Astfel, am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului afacerilor externe, Titus Corlățean, care a avut ca temă relațiile României cu SUA în domeniul extrădărilor. Am precizat că brașoveanul care și-a ucis soția și copilul în Statele Unite ale Americii ar putea rămâne în viață în urma procesului în care Camil Mătase este judecat pentru crimă, după ce în noiembrie anul trecut și-a ucis soția și pe unul dintre fii, pe fondul unui acces de gelozie. După ce a comis oribila faptă, el s-a refugiat în România, însă a fost denunțat chiar de mama sa, care locuiește în Săcele. Camil Mătase a fost extrădat, în cele din urmă, numai după ce autoritățile din Statele Unite au dat asigurări că nu va fi condamnat la moarte.
Ministrul afacerilor externe a răspuns afirmând că „consolidarea Parteneriatului strategic cu SUA, consacrat de «Declarația comună privind Parteneriatul strategic pentru secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii», adoptată la nivelul cel mai înalt, la Washington D.C., în data de 13 septembrie 2011, reprezintă una dintre prioritățile politicii externe românești”. „Problematica aplicării legii și extrădărilor se regăsește pe agenda bilaterală cu SUA, în cadrul dialogului direct dintre instituțiile cu competențe din cele două state”, a menționat ministrul Titus Corlățean. Acesta a mai adăugat că problematica extrădărilor este abordată doar în manieră generală, ocazional, în cadrul dialogului la nivelul „Grupului de lucru pe probleme consulare, inclusiv problematica vizelor”, structură înființată în 31 ianuarie 2013, cu participarea reprezentanților instituțiilor guvernamentale românești de profil, precum și a Ambasadei SUA la București.
*
„Autoritățile locale pot subvenționa furnizarea energiei termice livrate populației”
Deoarece se apropie sezonul rece cu pași mai repezi decât ne așteptăm, am considerat necesar să facem o inventariere a problemelor existente în prezent în ceea ce privește livrarea energiei termice către populație. În acest sens, am primit răspuns la interpelarea adresată domnului viceprim-ministru Liviu Nicolae Dragnea, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, care a avut ca obiect facturile la încălzire ale românilor. Specialiștii în domeniu susțin că facturile ce urmează a fi suportate de populație vor fi mai mari cu cel puțin 10%, deoarece familiile racordate la sistemul centralizat au consumat mai mult agent termic. Acest aspect afectează îndeosebi orașele cu cele mai ridicate prețuri la gigacalorie, dar, din fericire, municipiul Brașov a menținut valoarea gigacaloriei tot la 170 de lei, la fel ca anul trecut, pentru cele peste 17.000 de apartamente branșate la sistemul centralizat de încălzire. În replică, există orașe precum Aradul, unde prețul gigacaloriei este de 290 lei, sau Reșița, cu 387 lei, în care oamenii preferă să înghețe de frig în apartamente decât să dea drumul la căldură, am argumentat în documentul parlamentar trimis vicepremierului Dragnea. Cu acest prilej, l-am întrebat pe viceprim-ministrul PSD care este modalitatea Guvernului de a impune autorităților publice locale stabilirea unui plafon maximal în ceea ce privește prețul gigacaloriei și, de asemenea, am cerut să îmi comunice clasamentul național al gigacaloriei, precum și intervenția socială a statului în cazurile în care se impune.
În răspunsul său, Liviu Dragnea a precizat că plafonul maximal al prețului gigacaloriei nu poate fi stabilit ca preț maximal de referință la nivel național, deoarece „nivelul prețurilor locale de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice este influențat, în principal, de valoarea cheltuielilor cu combustibilii utilizați, combustibili pentru care nu sunt prevăzute plafoane maximale ale prețurilor de achiziție”.
„În conformitate cu principiile generale ale prestării serviciului public de alimentare cu energie termică, prețurile locale de producere, transport, distribuție și furnizare trebuie fundamentate astfel încât să acopere costurile justificate economic. În ceea ce privește situația prețurilor locale de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație, aprobate de autoritățile administrației publice locale implicate, aceasta poate fi consultată pe site-ul Autorității Naționale de Reglementare pentru serviciile comunitare de utilități publice”, a subliniat Dragnea.
Referitor la intervenția socială a statului, vicepremierul Liviu Dragnea a spus că au fost stabilite plafoane pentru ajutoarele acordate de la bugetul de stat, în funcție de veniturile medii nete lunare pe membru de familie sau al persoanei singure. „În aceste condiții, rezultă fără echivoc faptul că prețurile/tarifele la energia termică sunt calculate în regim reglementat, iar orice diminuare a valorii acestora poate pune în pericol asigurarea în condiții normale a serviciului public, inclusiv posibilul faliment al operatorului economic prestator al serviciului, singura soluție fiind asigurarea diferenței de preț. Decizia subvenționării serviciului public de alimentare cu energie termică a populației revine autorității administrației publice locale, care are, în aceeași măsură, și obligația asigurării acestuia”, a conchis vicepremierul Dragnea.
Fără îndoială, prioritatea absolută a parlamentarilor conservatori din Camera Deputaților în debutul noii sesiuni legislative este dezbaterea și votul pe Proiectul de lege privind reducerea CAS. După cum se știe, președintele a cerut reexaminarea legii în cauză, care a fost însă revotată de Senat, convocat zilele trecute în sesiune extraordinară, iar în aceste zile va fi discutată în Camera Deputaților.
Intenția Executivului de a promova această lege este extrem de importantă pentru mediul de afaceri autohton și constituie una dintre măsurile de bună guvernare așteptate de români. Prin reducerea CAS, care va intra în vigoare începând cu data de 1 octombrie, numărul locurilor de muncă va crește semnificativ și, de asemenea, societățile comerciale vor putea acționa cu o mai mare fermitate împotriva evaziunii fiscale și a muncii la negru.
Proiectul pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal stipulează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcție de condițiile de muncă, pentru contribuția de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiții normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiții deosebite de muncă și 25,8% (de la 30,8%) pentru condiții speciale de muncă și pentru alte condiții de muncă.
Aplicarea reducerii CAS este perfect sustenabilă în momentul de față, după cum au demonstrat specialiștii din domeniul finanțelor. Românii trebuie să știe că măsura respectivă nu afectează în niciun fel angajamentele luate de Guvern în fața instituțiilor internaționale. Reducerea CAS nu este doar una necesară, dar se va dovedi și bine-venită într-un timp relativ scurt, urmând ca efectele sale să se vadă asupra a milioane de angajați din România, fiind, de fapt, cea mai mare reducere a CAS la angajator din ultimii 14 ani. Există chiar un program extins al Executivului, referitor la susținerea mediului de afaceri și a dinamizării activității companiilor românești, care mai conține inițiative lăudabile, precum neimpozitarea profitului reinvestit, măsură susținută de mult timp de Partidul Conservator, scăderea unui număr de 29 de taxe parafiscale și de tarife, Legea insolvenței, precum și implementarea unei relații corecte și transparente între Fisc și contribuabil.
Adoptarea cât mai grabnică a acestei măsuri va contribui decisiv la realizarea obiectivului prognozat de Guvern, cel de a crea un milion de noi locuri de muncă până în 2020. De asemenea, Guvernul s-a angajat să susțină dezvoltarea IMM-urilor, prin schemele de ajutor și de garanții de stat, la care vor contribui și sumele destinate României, prin programele de finanțare europeană 2014–2020.
Faptul că Guvernul Victor Ponta acționează conform Programului de guvernare promis românilor este reliefat și de creșterea economică înregistrată pe primul semestru din acest an, de 2,6%. De asemenea, trendul ascendent al economiei naționale este confirmat și de un barometru de opinie realizat în rândul companiilor și al consumatorilor, prezentat recent de Comisia Europeană, document ce arată că încrederea populației în economia României a crescut în august, pentru a patra lună consecutiv.
*
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.