Adrian Octavian Dohotaru

„Apel la solidaritate către toți parlamentarii. Nu politizați instituțiile persoanelor cu dizabilități, dimpotrivă, prioritizați drepturile lor!”

Printre inițiativele dezbătute și pe care le-am votat săptămâna aceasta în Comisia pentru muncă s-a aflat și un proiect de modificare a Legii nr. 8/2016, care reglementează organizarea și funcționarea Consiliului de monitorizare a implementării Convenției ONU pentru toate persoanele cu dizabilități din România.

Ați auzit, probabil, luna trecută, de acest consiliu, când a izbucnit în presă scandalul legat de politizarea instituției. Costi Rogozanu și Cătălin Tolontan au scris cum Codrin Ștefănescu, la vremea respectivă secretarul general adjunct al PSD, a ocupat Consiliul de monitorizare cu oameni loiali lui și partidului, dar care au zero competențe în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități.

De ce este important să nu fie politrucii PSD acolo? Pentru ca angajații consiliului să inspecteze centrele rezidențiale unde persoanele cu dizabilități au murit cu miile în ultimii ani din cauza condițiilor improprii. Totodată, trebuie angajați profesioniști care nu fac muncă de partid și care pot verifica, de pildă, dacă persoanele cu dizabilități locomotorii au acces fizic la o instituție publică sau dacă o persoană cu deficiențe de auz poate comunica, cu sprijinul unui interpret mimico-gestual, cu personalul instituțiilor statului.

Problema politizării instituțiilor publice este bine-cunoscută și este de apreciat munca pe care o fac jurnaliștii în acest sens. Am aflat, cu ocazia acestui scandal, că problemele la acest consiliu sunt însă mult mai numeroase. Astfel, consiliul nu a putut să își desfășoare activitatea nici înainte de a fi căpușat de oamenii lui Codrin Ștefănescu, întrucât, dintr-o eroare procedurală cuprinsă în textul legii, nu puteau fi angajați experții care să facă efectiv munca de monitorizare. Funcționarii care au ca atribuție monitorizarea persoanelor cu dizabilități au fost denumiți în lege „inspectori de monitorizare”, în condițiile în care funcția de inspector nu există în corpul de funcții publice ale Parlamentului, ceea ce a dus la imposibilitatea angajării.

Mai mult, activitatea consiliului este limitată de forma actuală a legii la monitorizare, care afectează doar persoanele cu dizabilități instituționalizate, neavând vreo prevedere care să atingă drepturile celor care nu sunt instituționalizați, adică 98% din numărul total al persoanelor cu dizabilități din România, aproximativ 800.000.

Modificările propuse în inițiativa votată de Comisia pentru muncă schimbă denumirea de „inspectori de monitorizare” cu cea de „consilieri de monitorizare”, ceea ce va duce la deblocarea posturilor. Totodată, inițiativa lărgește domeniul de activitate a consiliului, în conformitate cu prevederile convenției ONU, permițând astfel monitorizarea tuturor instituțiilor care au rol în implementarea convenției ONU. Prin adoptarea inițiativei, Parlamentul va debloca activitatea consiliului. Nu-l va depolitiza însă.