Iacob Pușcaș

„Apel pentru libertatea și demnitatea presei” Domnule președinte,

## Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă noi, parlamentarii, am acorda mai multă atenție rapoartelor oficiale referitoare la monitorizarea mass-mediei autohtone, considerată a patra putere în stat, ușor s-ar observa că avem de-a face cu o serie de factori externi și interni care ne conduc la concluzia unui declin aproape generalizat, atât sub aspectul abandonării benevole a deontologiei profesionale în actul jurnalistic, cât și al unui derapaj de proporții în ce privește raportarea echidistantă a presei față de celelalte instituții ale statului de drept, cu repercusiuni dintre cele mai negative asupra valorilor care ar trebui să existe într-o democrație autentică. Fiindu-vă dator cu o cât mai mare corectitudine în terminologia argumentativă, aș vrea să vă semnalez că factorii externi care au făcut și fac ca presa noastră să funcționeze la cote de avarie sunt determinați de faptul că o serie de demnitari și de politicieni de prim rang instigă anumite instituții ale statului să controleze și să limiteze libertatea de exprimare a ziaristului prin metode antidemocratice – interceptări telefonice, supravegheri, infiltrări de agenți acoperiți, șantaj etc. –, manifestarea disprețului la cel mai înalt nivel față de accesul media la informațiile de interes public, recurgerea la un limbaj vulgar și violent, prin care se aduce un atentat grav asupra profesiunii și demnității persoanei, încercarea de a intra în grațiile unor analiști cu priză la public prin avansarea lor în grad și, nu în ultimul rând, folosirea unor mijloace dintre cele mai neprincipiale pentru a transforma întreaga breaslă a mass-mediei într-o presă de partid și să o reducă la o simplă armă politică în jocul electoral.

## Stimați colegi,

Pe de altă parte, referindu-mă la acei factori interni care au avut și au un impact negativ asupra calității informațiilor transmise de media către public, prin care este adus un prejudiciu imens seriozității doctrinare a clasei noastre politice și mobilizării populației către adevăratele interese naționale, acestea sunt reprezentate de diverși șefi și patroni ai media, „recrutați” fie din rândul persoanelor controlabile de către serviciile speciale de informații, fie din rândul oamenilor de afaceri implicați în acte de corupție și predispuși să îi transforme pe jurnaliști – din anumite interese economice și politice – în niște activiști politici ușor de șantajat prin aceea că au acceptat să li se schimbe cărțile de muncă cu contracte pe drepturi de autori. Precaritatea acestui statut face ca, în mass-media anului 2013, să predomine o tendință de cancanizare informațională caracterizată de abandonarea temelor de mare interes public în favoarea unor dispute sterile, în fond manipulatoare. Astfel, atenția publicului românesc este îndreptată premeditat spre subiecte facile, de importanță secundară, în esență comice, și nu serioase – cu mult, mult spectacol mediatic, în care se promovează senzaționalul unor situații reale sau fictive cu tentă ridicolă, umilitoare sau tragică.