Vass Levente

## **Domnul Vass Levente:**

Domnule președinte de ședință, Domnule ministru al sănătății, Stimați colegi deputați, Doamnelor și domnilor,

La analiza unui proiect politic sanitar se urmăresc câteva principii de bază care pot defini programul respectiv ca fiind un bun program politic de sănătate, și anume: eficacitatea, eficiența, dreptatea, sustenabilitatea și, poate, aș mai adăuga, în condițiile țării noastre, și accesibilitatea sau creșterea accesibilității.

Fără a analiza realizările propuse prin prisma acestor cinci principii, nu se poate stabili valoarea unui program politic, dar nici observații constructive nu se pot formula.

Analizând textul moțiunii simple, din păcate, nu regăsim, între cele cinci principii mai sus enunțate, ca să fie urmărite și analizate în detaliu, urmând apoi a fi dezvoltat în propuneri realizabile și sustenabile niciunul.

Poate, cu îngăduință și colegialitate, putem afirma că dorința eficacității ar fi axa în jurul căreia ar trebui să urmărim logica inițiatorilor. Inițiatorii propun un sistem mai bun, cu mai puține procente la mortalitatea evitabilă, însă fac acest lucru numai prin prisma simplei enumerări a mortalității evitabile din anul trecut. Încă o dată, din anul 2016. Ce legătură are ministrul actual cu această problemă?

La fel, planul sectorial de cercetare solicitat rămâne un simplu enunț, cu concluzii luate pripit și fără a putea influența semnificativ și într-un termen atât de scurt calitatea deservirii pacienților.

Eficacitatea și dorința unor programe de prevenție sunt bine trasate și apreciem justețea inițiatorilor când compară efectele negative ale creșterilor salariale din sistemul sanitar, atitudine regăsită și în punctarea ineficienței Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.

Însă nu putem trece peste grava eroare a inițiatorilor de a se teme nu atât de riscurile pacienților expuși la malpraxisul medical, cât de problemele administrative ale managerilor de spitale: „...cu zecile și zecile de formulare, pentru chestiuni absolut inutile...”.

Nici așa, stimați colegi semnatari ai moțiunii și membri în Comisiile pentru sănătate, cu toată prietenia!

Suntem de acord cu grija dumneavoastră față de insuficiența fondurilor pentru cele trei spitale regionale și considerăm și noi suma propusă de dumneavoastră per spital una rezonabilă.

Haideți, împreună, să găsim resursele financiare necesare, prin modificarea bugetelor și ajutarea ministrului sănătății!

Ne alăturăm și doleanței de a reabilita spitalele vechi cât mai urgent.

În completare, permiteți-mi să vă spun că este bine de știut că amortizarea prin funcționare a unui spital se face în 25-30 de ani, și nicicum în 100 de ani, așa cum se întâmplă în cazul altor clădiri.

Domnule ministru,

Neliniștea noastră în ceea ce privește creșterile salariale este mai degrabă legată de lipsa unor pachete legislative și administrative, întrucât aceste creșteri salariale ar trebui să se reflecte și în creșterea calității actului medical, prin îmbunătățirea serviciilor ambulatorii, creșterea accesibilității și prin programe de lucru special concepute, nemaivorbind de scăderea plății informale.