Benedek Zacharie

## **Domnul Benedek Zacharie:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimată doamnă prim-ministru,

Doamnelor și domnilor miniștri,

„Trebuie să sari de pe stânci, ca să-ți construiești aripi pe drumul în jos” – zicea, despre curaj, Ray Bradbury.

Citatul face referire la declarația domnului ministru Teodorovici, de acum o săptămână, când Domnia Sa susținea că este cea mai curajoasă ordonanță de după ’89 încoace.

În cazul nostru, am sărit de pe stânci, iar, pentru ca această ordonanță să nu se izbească de pământ, iar noi să nu ne prăbușim odată cu ea, va trebui dezbătută și, unde este cazul, modificată.

UDMR revine asupra celor susținute săptămâna trecută. Practica adoptării ordonanțelor de urgență pe ultima sută de metri a unui an fiscal, cu aplicabilitate aproape imediată, trebuie să înceteze. Mai ales că, din cauza adoptării pe repede înainte, prevederile acestora provoacă nedumeriri, incertitudini și neclarități. De exemplu, obligarea la plata unei contribuții bănești de 2% pe cifra de afaceri a producătorilor de energie, prin tratamentul nediferențiat, îi descurajează pe cei care produc energie din resurse regenerabile. Considerăm că aceștia ar trebui scutiți de plata contribuției.

Un alt exemplu este schema din domeniul construcțiilor. Salariul minim de 3.000 de lei și scutirile aferente ar trebui să fie aplicabile exclusiv personalului direct productiv. În caz contrar, ordonanța nu și-ar atinge scopul declarat.

Tot în legătură cu această schemă de ajutor în construcții, au rămas neclarificate întrebările pe care i le-am adresat domnului ministru al finanțelor publice, cum ar fi:

Ce se întâmplă cu diferențele care decurg din cheltuielile de personal majorate ale constructorilor, reflectate, desigur, în prețul final al lucrărilor sau al serviciilor contractate în cadrul programelor de finanțare a investițiilor din fonduri naționale, cum ar fi PNDL, AFM și așa mai departe? În ce condiții vor fi continuate și modificate proiectele realizate prin programe de finanțare din fonduri europene, cum ar fi POR, FEADR și așa mai departe, sub efectul creșterii cheltuielilor salariale ale contractanților? Vor fi aceste cheltuieli eligibile?

La ce sumă se ridică aceste costuri ale contractelor publice aflate în derulare? Cum, de către cine și din ce surse vor fi ele acoperite?

Sau întrebări ridicate de angajații din construcții.

În urma scutirilor acordate angajatorilor, ținând cont că sectorul construcțiilor este totuși unul cu riscuri destul de mari în privința securității muncii, nu reiese dacă angajații vor beneficia – și în ce cuantum – de plata concediilor medicale, asigurare pentru accident de muncă și boli profesionale.

Nu avem, de asemenea, răspuns referitor la ce se întâmplă cu partea de pensie administrată privat a angajaților care se pensionează în urma aplicării schemei.