Referitor la afirmațiile privind execuția și venitul pe primele patru luni ale anului 2018, comparativ atât cu programul
anual, cât și cu realizările anului anterior, eu vă invit la un concurs, nu de frumusețe, ci de cifre.
La finele lunii aprilie, comparativ cu programul anual, încasările bugetului general consolidat se situează la un nivel de 31,1%, în timp ce cheltuielile sunt de 30,4%, deficitul fiind de 22,5% din nivelul prognozat pentru anul 2018.
Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări, +33,6%, creștere care se reflectă și în reducerea la jumătate a deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, la 2,03 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie 2018, față de 4,5 miliarde de lei, la sfârșitul lunii aprilie 2017.
Veniturile din accize au fost cu 14,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent.
Au intrat în economie aproximativ 5 miliarde de lei, reprezentând sume de la Uniunea Europeană, în contul plăților efectuate aferente proiectelor din fonduri externe nerambursabile.
Începând cu luna aprilie, în cheltuielile de personal sunt reflectate și creșterile salariale acordate de la 1 martie 2018 în sectorul de sănătate și în educație.
Cheltuielile de investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare, finanțate din surse interne și externe, au fost de 5,9 miliarde de lei, de două ori mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mai mult, veniturile colectate de ANAF au înregistrat un grad de realizare de 101,1% din programul veniturilor pe primele patru luni ale anului 2018, respectiv s-au încasat 75,58 de miliarde de lei, mai mult cu 804,1 milioane de lei față de programul stabilit de 74,77 de miliarde de lei.
Astfel, față de perioada similară a anului 2017 au fost colectate venituri cu 12,4% mai mari, ceea ce înseamnă un plus de peste 8 miliarde de lei.
În ceea ce privește eficiența măsurii de transfer a contribuțiilor de asigurări sociale în sarcina angajaților, vreau să subliniez faptul că punerea ei în aplicare a influențat major nivelul colectării contribuțiilor de asigurări sociale, volumul încasărilor din primele patru luni din 2018 fiind cu 26,85% superior perioadei similare din 2017.
Spuneți că produsul intern brut a stagnat. Eu vă dau din nou cifre și vă rog chiar să le notați și să le analizați. În primul trimestru din 2018 față de același trimestru din anul 2017, produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 4% pe seria brută și cu 4,2% pe seria ajustată sezonier. Creșterea PIB-ului a fost susținută și de evoluția industriei.
Media primului trimestru al anului 2018 aferentă producției industriale este superioară celei din trimestrul I 2017. Comenzile noi din industria prelucrătoare, per total, pe piața internă și piața externă, au crescut în primul trimestru din 2018 cu 15,8% comparativ cu trimestrul I din 2017.
Cifra de afaceri din industrie, per total, piață internă și piață externă, în termeni nominali, a crescut în primul trimestru 2018 cu 13,7% comparativ cu trimestrul I 2017.
În primul trimestru din 2018, comerțul cu amănuntul a crescut cu 6,4% comparativ cu anul anterior, iar comerțul cu ridicata a crescut cu 6,8% comparativ cu anul 2017.
Despre accize. Nivelul accizelor pentru carburanți a fost majorat cu câte 0,16 lei/l, în două etape, în anul 2017. Aceste ajustări de accize s-au făcut după o analiză atentă a prețurilor din celelalte țări membre ale UE. Atât ponderea taxelor în prețul la pompă, cât și prețul la pompă sunt în continuare sub media europeană.
Ceea ce le scapă autorilor moțiunii este că principalul factor care afectează prețul la pompă a fost creșterea cotației barilului de petrol, care a atins cel mai înalt nivel al ultimilor trei ani.
Referitor la transportatorii transfrontalieri de mărfuri și persoane, vă precizez că, în scopul menținerii competitivității acestora, prin Ordonanța de urgență nr. 25/2018 s-a instituit un nivel al accizelor diferențiat, diminuat, pentru motorina utilizată drept carburant în transportul rutier de mărfuri și de persoane, iar sumele reprezentând diferența dintre nivelul standard și nivelul redus al accizelor se restituie operatorilor economici licențiați în Uniunea Europeană.
Conform datelor Băncii Naționale a României, evoluția inflației pe primele patru luni ale anului a fost determinată, în principal, de prețurile administrate la energia electrică și gaze, prețurile volatile la unele alimente, componentă structurală a inflației, precum și alți factori, cum ar fi cursul de schimb.
În ansamblu, șocul de ofertă a determinat mai mult de jumătate din creșterea inflației.
Prețul combustibililor, ca parte a prețurilor volatile, a avut o contribuție minoră și chiar și aceasta s-a datorat evoluției prețului petrolului pe plan internațional.
Empiric, o creștere a prețului barilului cu 10% are un impact de circa 0,2% asupra inflației.
Acest subiect este atât de evident, faptic și matematic, încât este inexplicabilă prezența sa în textul moțiunii, chiar presupunând o mare doză de părtinire și superficialitate în cunoașterea principiilor economice fundamentale.
Se afirmă că plata defalcată a TVA pedepsește mediul de afaceri onest. Această afirmație este exact opusul realității și denotă o gravă lipsă de actualizare a informațiilor legislative de care dispun autorii moțiunii.
Aplicarea acestui mecanism a fost limitată prin Legea nr. 275/2018 doar persoanelor care înregistrează obligații fiscale restante, reprezentând TVA peste un anumit plafon, sau care se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență.
Adăugați apoi, în mod alarmist, tendențios și cu intenția de a provoca opinia publică sau piața că Guvernul se împrumută pentru a plăti pensii și salarii.
Puteți să eliminați și această falsă problemă de pe lista dumneavoastră. Vă invit să consultați datele publicate de Eurostat în comunicatul său nr. 69/2018. Veți constata că, la finele anului 2017, România, cu un nivel al datoriei guvernamentale în PIB de 35%, s-a situat pe locul 5 între statele membre ale Uniunii Europene cu cel mai scăzut nivel de îndatorare, fiind mult sub media datoriei publice guvernamentale pentru zona euro, unde era de 86,7% din PIB, precum și sub media datoriei guvernamentale pentru UE 28, unde era de 81,6% din PIB.
Față de anul 2016, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, de la 37,4% la 35% în 2017. Datoria guvernamentală a scăzut, nu a crescut.
Poate că și colegii de la Comisia Europeană fac exerciții de diletantism?!
Și dacă tot discutăm despre pensii, referitor la problematica pilonului II, atât de discutată și disputată în ultima perioadă, doresc să fac doar două precizări.
În primul rând, nu se pune problema unei naționalizări. Eu am spus că este firesc să existe o analiză, după aproximativ 10 ani de funcționare a acestui mecanism, că vom ieși public, în perioada iunie-iulie, pentru a prezenta românilor rezultatele acesteia.
Prin urmare orice speculație nu face decât să creeze suspiciuni neîntemeiate, dovedind diletantismul și reaua-credință a acelora care răspândesc astfel de idei.
În al doilea rând, ca cetățean al României, ca membru al unui partid de stânga și, nu în ultimul rând sau poate tocmai din acest motiv, ca ministru de finanțe al României într-un Guvern PSD, nu voi pune vreodată în balanță deficitul
bugetar cu veniturile românilor, fie că vorbim aici despre salarii sau pensii. Niciodată!
În ceea ce privește Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, tot colegii de la Eurostat sunt cei care ne sprijină cu înființarea acestuia, pentru a crea un vehicul de investiții financiare în acțiuni, în proiecte și companii profitabile – segment neacoperit în prezent de piața financiară din România –, care, pe de o parte, să aibă un rol de multiplicator în economie, pentru o dezvoltare sustenabilă și, pe de altă parte, să mobilizeze resurse financiare disponibile către sectorul real și proiecte profitabile.
Modalitatea de structurare a acestui fond este cea discutată tehnic și agreată apoi cu Comisia Europeană, și nu o versiune impusă de vreun partid anume.
Astfel, vorbim din nou despre dezinformare, în detrimentul realizării investițiilor publice de care România are atâta nevoie. Și investiții pe care noi chiar le promovăm, prin: reforme în domeniul achizițiilor publice, care vizează simplificarea legislației și reducerea controalelor sau a contestațiilor excesive; realizarea de proiecte în parteneriat public-privat, opțiune de finanțare care, după cum ar trebui să se știe, este complementară realizării proiectelor de investiții cu fonduri europene, și nu concurentă; și, nu în ultimul rând, prin utilizarea banilor europeni.
Și țin să vin din nou cu cifre și să vă spun că pentru perioada de programare financiară 2014–2020, în ceea ce privește fondurile europene structurale și de investiții, fără fondurile destinate politicii agricole comune, au fost primite sume de la Comisia Europeană în valoare totală de 2,67 de miliarde de euro.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Lipsa de profesionalism a doamnei Turcan este dublată, probabil, tot la sugestia actualei conduceri a PNL, cum a fost și în cazul numirii ca lider de grup a doamnei Turcan, de tehnocrația fostului economist-șef al ING, dat afară în urma atacului speculativ pe leu din 2008, și pe care nicio instituție bancară din România, și nu numai, nu l-ar mai angaja vreodată și care s-a făcut remarcat în ultimii ani prin critici dure, dar nefundamentate, și pe argumente economice profesioniste la adresa Băncii Naționale a României și a guvernatorului Mugur Isărescu.
Cel care l-a înlocuit pe domnul Daniel Zamfir la conducerea Comisiei economice, industrii și servicii din Senat găsește de cuviință să mintă cu nerușinare în spațiul public și să-și manifeste nemulțumirile, frustrările, opiniile și, din păcate, chiar și ideile, în principal pe contul de Facebook al Domniei Sale, fiind conștient de lipsa de substanță a acestora, și prea puțin în Parlamentul României, sub forma unor propuneri legislative, fiindu-i teamă că nu are argumente pentru a le susține, spre ușurarea colegilor de partid că nu sunt obligați să semneze inițiative legislative aberante și care fac de rușine adevăratul liberalism.
Totuși să fim optimiști. Dacă doamna Turcan și-a amintit anumite lucruri, într-un final, poate și acest domn, într-un final, își va aduce aminte că este român și că nimic nu poate justifica acțiunile întreprinse în detrimentul propriului popor.
Vă întreb, din nou, cum să considerăm acest demers? O dovadă de responsabilitate și maturitate politică? O dovadă de profesionalism, de competență sau un simplu exercițiu de imagine și nici acesta realizat cu profesionalism?
Autorii celei de-a treia moțiuni care îmi este adresată au găsit de cuviință să încerce împroșcarea cu noroi și în direcția altor colegi, și în direcția Băncii Naționale a României, una dintre instituțiile respectabile ale acestei țări. Toate declarațiile mele au fost clare și echidistante față de această instituție, inclusiv față de conducerea acesteia. Mai mult, consider că între Ministerul Finanțelor Publice și Banca Națională a României există o relație instituțională normală,
bazată pe profesionalismul angajaților și pe încrederea că atât ministrul finanțelor, cât și guvernatorul BNR merg astăzi în aceeași direcție, existând un dialog constant, fără interferențe sau ingerințe ale unei instituții în activitatea celeilalte.
Am fost întrebat și în legătură cu rolul și activitatea domnului Ionuț Mișa. Dacă, în calitatea sa de ministru al finanțelor publice, a fost aprig contestat, mă aștept că, din poziția pe care o deține în prezent și ținând cont că singur și-a propus anul trecut o serie de ținte destul de curajoase pentru anul în curs, încearcă să-și îndeplinească planul de încasări la bugetul de stat. Mai mult, consider că a înțeles care sunt pârghiile necesare pentru adoptarea celor mai bune măsuri în vederea creșterii nivelului de colectare a ANAF.
Înțeleg apoi că îmi recomandați să am o colaborare strânsă nu numai cu ministrul fondurilor europene, ci și cu ceilalți colegi din arcul guvernamental, lucru despre care vă asigur că, în calitatea de ministru al finanțelor publice, nu doar că-l practic zi de zi, ci reprezintă și o atribuție legală a fiecărui ministru care înțelege să dea dovadă de responsabilitate în exercitarea funcției.
Doamnă președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Stimați colegi,
Dând dovadă de maturitate politică, mă voi opri aici cu explicațiile, în speranța că de acum încolo vom înțelege că acest instrument, moțiunea, ar trebui să se fundamenteze, dacă avem cunoștințele necesare, pe argumente profesionale din activitatea ministrului vizat și mai puțin pe alături de... cuvinte goale și lipsite de sens.
Astfel, adresez un apel final, în primul rând de a ne coagula interesele politice către promovarea intereselor acelora cărora le datorăm alegerea noastră în aceste funcții de senatori sau deputați, cetățenilor României.
Vă propun astăzi susținerea unanimă a unui pact fiscal pe termen lung, de natură să impună României, în plan extern, un puternic semnal de coerență și predictibilitate, iar în plan intern, un mesaj de seriozitate și responsabilitate.
În al doilea rând, să înțelegem odată pentru totdeauna că atunci când trebuie să discutăm problemele importante ale statului, cum ar fi cele care se referă la fiscalitate, fonduri europene și altele asemenea, ar trebui să lăsăm deoparte orice interese de altă natură decât cele care ar putea să servească găsirii și adoptării celor mai eficiente soluții pentru ridicarea nivelului de trai și să consumăm mai puțină energie în lupte sau comploturi politice lipsite de conținut și valoare adăugată.
Și, nu în ultimul rând, mi-aș dori să reușim, noi, ca politicieni, să depășim stadiul imatur specific vârstei fragede a copilăriei și măcar în plan extern, dacă nu și în interiorul granițelor, să fim capabili să dăm un mesaj puternic de unitate și convergență de opinie, fapt care ar putea favoriza România în relațiile sale externe, indiferent de partener sau de domeniul în care vrem să ne impunem un interes național. Vă mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.