Florica Cherecheș

## **Doamna Florica Cherecheș:**

Nu toți elevii au telefoane sau tablete pe care să poată vizualiza manualele și doar o parte dintre școli beneficiază de internet. Ignorând prevederea constituțională conform căreia ordonanțele de urgență pot fi adoptate numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul Ponta a mai dat o palmă învățământului românesc prin adoptarea celor 97 de modificări ale Legii educației naționale, prin Ordonanța de urgență nr. 49.

Dacă, așa cum spuneați, domnule ministru, Ordonanța nr. 49 corectează probleme din Legea educației, de ce-ați renunțat la orice fel de dezbatere și consultare publică, venind cu ordonanță de urgență a doua zi după încheierea sesiunii parlamentare? Ordonanța prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat pentru prima dată în istorie.

Iată că 2014 este anul unei premiere triste în învățământul românesc. Chiar dacă spuneți, domnule ministru, că nu se poate intra la facultate fără bacalaureat, prin prevederile ordonanței s-a creat această portiță. În cazul în care vor promova între timp examenul de bacalaureat, tinerii vor putea intra direct în anul II de facultate. Această modificare a produs reacții de respingere din partea multor universități din țară, în special a celor de stat, care se opun înființării colegiilor postliceale universitare, invocând știrbirea prestigiului instituțiilor lor de învățământ și nedorind să devină simple fabrici de diplome. Doar acele universități pentru care banul este mai important decât calitatea învățământului au îmbrățișat aceste prevederi, dar chiar și acestea trebuie să înfrunte criticile venite de la studenții care se simt disprețuiți de Guvernul care nesocotește munca și seriozitatea.

Domnule ministru, din nefericire, toate aceste modificări sunt făcute în detrimentul calității învățământului românesc și risipesc resursele prețioase pentru a mări numărul de asistați social, menținând tinerii captivi în sistemul de ajutor social și inducându-le o atitudine de dependență față de stat, contrară regulilor economiei de piață, atitudine care le va face mult rău pe termen lung.

Nu vedem o preocupare reală pentru promovarea și dezvoltarea învățământului profesional, deși se recunoaște lipsa unor profesioniști în anumite domenii. Este evident că Guvernul nu cunoaște realitatea și nu-și corelează strategia cu nevoile pieței muncii. Firmele, investitorii cer muncitori calificați. Dar, în loc să ne adaptăm rapid sistemul de învățământ la această nevoie, ca să le asigurăm un viitor în România copiilor noștri, noi vrem să-i facem mai departe pe toți absolvenți de facultate, chiar dacă nu le putem asigura apoi locuri de muncă.

Peste tot în Europa unde s-a dezvoltat învățământul profesional a scăzut rata șomajului în rândul tinerilor și a crescut nivelul de bunăstare al populației. La noi însă nu se înțelege acest lucru și ne preocupă în continuare să ținem universitățile în viață și să le furnizăm cu orice chip studenți, chiar dacă nu-și vor găsi apoi un loc de muncă. E nevoie de două ingrediente de bază pentru a schimba acest lucru: viziune și voință politică, dar, din păcate, lipsesc amândouă.