Distinse domnule președinte al Camerei Deputaților, domnule Ciolacu,
## Distinși vicepreședinți,
## Distinși colegi parlamentari,
## Doamnelor și domnilor,
Este o onoare și un privilegiu să fiu în poziția de a mă adresa din partea Parlamentului croat și din partea poporului croat, în această incredibilă casă, în inima Bucureștiului. Să facem asta în anul în care Croația și România marchează 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice face ca adresarea mea de aici să aibă o însemnătate specială.
Cu siguranță pot să vă spun că am reușit să construim o prietenie onestă, solidă și, cred eu, pe termen lung. Am reușit să facem asta prin a urmări diferite zone de cooperare în mod persistent, bilateral, făcând asta și în cadrul situației în care noi suntem membri ai Uniunii Europene, dar și în NATO. Însă interacțiunile popoarelor noastre se duc dincolo de ultimii 30 de ani. Croații au fost în România încă din secolul XIV. Ei sunt, de fapt, una dintre cele mai vechi comunități minoritare croate din lume. Au fost adevărați pionieri ai contactelor culturale și o legătură prețioasă între țările
noastre. Iar eu urmăresc cu sinceritate să îi văd mâine în județul Caraș-Severin.
Noi apreciem din plin eforturile investite de instituțiile românești în a le sprijini activitățile.*
Mă bucur că avem un deputat care reprezintă minoritatea croată, domnul Slobodan Ghera.
Minoritatea românească în Croația este destul de mică, ca număr, dar interesele sale sunt importante pentru noi.
Vom continua să sprijinim activitățile sale pe măsură ce relațiile cu minoritățile naționale rămân foarte importante în agenda guvernamentală.
Mai mult, în peninsula croată Istria avem o mică bijuterie lingvistică, unde aproape 100 de oameni încă vorbesc limba istroromână.
Stimați membri ai Camerei Deputaților,
Există multe similarități în căile politice și naționale ale Croației și României. Noi reamintim faptul că ambele noastre țări au experimentat tranziția de la comunism la democrație. O asemenea tranziție a fost extrem de grea și a trebuit să adapteze multiple elemente, mentale, sociale, politice și economice. Dar pentru țelurile pe care le-am împărtășit, de a intra în NATO și în Uniunea Europeană, noi am fost pregătiți să depunem acest extraefort, iar aceste elemente ne conectează.
Călătoria Croației pe tranziția democratică a fost completată după cea a României, prin accederea noastră în NATO, în 2009, și în Uniunea Europeană, în 2013.
Și permiteți-mi un reminder foarte scurt aici. Să vă amintesc că invitația Croației pentru a se alătura NATO a venit în aprilie 2008, la summitul NATO de la București, chiar în această clădire. Ca ministru de externe al Croației – la acel moment –, am avut onoarea de a fi aici atunci. Așadar, întoarcerea mea astăzi aduce amintiri bune pentru mine.
Acum ambele noastre țări țintesc să aibă o integrare mai deplină în cadrul Uniunii Europene. Așa cum bine știți, Croația a ales să intre în zona euro. Introducând euro în mai puțin de 8 săptămâni, vom îndeplini un alt țel de politică strategică.*
Însă mai sunt două zone pe care și România, și Croația vor să le obțină: aderarea la spațiul Schengen și aderarea ca membri în OECD.
Croația este pregătită complet pentru a se alătura spațiului Schengen. Ultimul raport al Comisiei Europene confirmă că România este gata, de asemenea.
Eu sper că și Croația, și România vor intra pe 1 ianuarie anul următor.
Când vine vorba de celălalt țel pe care îl avem, și anume de a deveni membri în OECD, lucrăm cu diligență pe următorii pași ai procesului de accedere. Suntem încrezători că și România face la fel, pentru că, în definitiv, este spre beneficiul cetățenilor noștri.*
Țările noastre au idei foarte bune vizavi de unde sunt ele acolo, dar și unde ar trebui să fie și vecinii noștri. Noi vrem ca ele, țările Balcanilor de Vest, precum și Ucraina și Moldova, să ni se alăture în Uniunea Europeană. Asta înseamnă să îndeplinim toate criteriile necesare.
Știm foarte bine că drumul către a deveni membri este lung și cere multe de la noi. Știm, de asemenea, că beneficiile de a fi membri merită într-adevăr întregul efort,
însă, așa cum se spune, e nevoie de doi ca să dansezi tango.
Așadar, Uniunea Europeană trebuie să-și întărească implicarea sa în toate aceste țări și să crească prezența în zonele noastre. Dacă noi eșuăm în a acționa eficient, alții vor veni foarte repede pentru a umple acel vacuum de putere internațională.
## Dragi prieteni români,
Toate aceste similarități dintre Croația și România clar invită parlamentele noastre și alte instituții naționale să continue nivelul de cooperare mai îndeaproape, spre beneficiul nostru mutual.
Haideți să sperăm că afacerile își vor explora și propriile oportunități. Potențialul pentru creștere continuă în relațiile noastre economice este foarte semnificativ. Conectivitatea proiectelor UE, de exemplu, în energie, transport și infrastructură, ar putea să fie de un interes comun particular.
Și să nu subestimăm puterea turismului. Nu doar impactul său economic, ci și contactele între oameni și între culturi pe care le facilitează.
Dragi colegi,
Am vorbit despre asemănările dintre noi pe căile pe care le parcurgem, despre țintele noastre actuale și viitoare și despre potențialul de cooperare economică. Acum îngăduiți-mi să mă întorc o clipă la anii de obținere a independenței de către Croația, care au fost foarte grei. A trebuit să luptăm pentru libertatea noastră politică, diplomatică și, din păcate, chiar am luptat militar.
Dar aș spune că toate sacrificiile făcute de poporul croat în anii ʼ90 au făcut să apreciem și mai mult, și mai profund independența noastră.
Azi, Rusia, care a agresat Ucraina, ne amintește cum libertatea nu trebuie niciodată luată ca fiind de la sine înțeleasă și modul în care se desfășoară această agresiune amintește croaților de aceleași modalități crude pe care le-a folosit Slobodan Milošević acum 30 de ani – de la manipularea informației la agresiunea militară, de la criza refugiaților la comiterea de crime de război și lista poate continua.
Dar această luptă a noastră pentru libertate vine din înțelegerea profundă și sensibilitatea noastră aparte pentru suferința Ucrainei și poporul său eroic, așa încât Croația va continua să sprijine Ucraina, politic, financiar, umanitar și militar.
Această abordare – nu am ezitat niciun moment când Rada Supremă a Ucrainei, în această vară, a cerut Croației să găzduiască primul summit parlamentar al Platformei Internaționale Crimeea.
Summitul ținut la Zagreb acum două săptămâni a pregătit o demonstrație clară a sprijinului interparlamentar pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și de condamnare a agresiunii neprovocate, brutale, a Rusiei.
Ambele Camere ale Parlamentului român au participat la summit, împreună cu 50 de camere ale unor parlamente din întreaga lume.
Îngăduiți-mi să mulțumesc vicepreședintelui acestei Camere, domnului Suciu, și președintelui Senatului, doamna Gorghiu, pentru că au venit la Zagreb.
Croația vede clar sprijinul multidimensional necesar pentru Ucraina – adaptarea căilor ferate. Aceste căi ferate și căi navale au fost făcute disponibile, puse la dispoziția Ucrainei, pentru transport.
De asemenea, apreciem ajutorul umanitar pe care îl acordați unor mii de refugiați și sprijinul tehnic.
Știm că este bine să ai prieteni în vremuri dificile. Cu ajutorul unor prieteni ca România și Croația, Ucraina va câștiga acest război.*
Lumea așa cum o știm se schimbă în fața ochilor noștri – schimbări climatice și consecințele pandemiei, afirmarea extremismului politic, a populismului, provocările multilateralismului și la adresa dreptului internațional. Imprevizibilul devine noul normal și valorile noastre sunt puse la încercare.
Într-o asemenea lume în schimbare, noi, membrii parlamentelor, reprezentând vocile popoarelor, avem un rol în asigurarea prevalenței valorilor în democrațiile noastre cu greu obținute. Avem un rol în a preveni ca regula puterii să prevaleze asupra puterii regulilor. Avem împreună un rol pentru a lupta pentru valorile noastre cruciale – libertatea, democrația, pacea, respectul pentru statul de drept și drepturile fundamentale ale omului.