E, într-adevăr, cea mai bună veste pe care puteam s-o primesc astăzi.
Deci astăzi absolut toate programele operaționale sectoriale sunt deblocate și se transmit cereri de decontare la
Comisia Europeană. Absolut toate, fără niciun fel de excepție. Și este rezultatul unei munci începute chiar de ministrul... era să zic Ludovic, de ministrul Leonard Orban, continuată de ministrul Teodorovici și de toți ceilalți miniștri care au avut responsabilități în acest domeniu, cu sprijinul, sigur că da, al tuturor instituțiilor statului.
1 mai 2012, rata de absorbție era 7%, evident, ultima pe plan european.
Astăzi este de 24%, mai mult decât triplat și, în baza deblocării de astăzi a POSCCE, până la sfârșitul anului numai pentru Programul de creștere a competitivității urmează să absorbim încă 500 de milioane de euro, fie operațiuni deja plătite, fie altele noi din acest program.
În șase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, România a primit 1,4 miliarde de euro. În șase ani!
Anul 2013, până azi, avem 2 miliarde de euro și, în mod sigur, de la ultimul loc, în acest an, 2013, în baza datelor oficiale prezentate de Comisia Europeană, pe care vi le pun la dispoziție, România are cea mai mare creștere procentuală a plăților intermediare făcute de Comisia Europeană către statele membre în 2013, față de valoarea acumulată 2007–2012.
În sfârșit, este un domeniu al absorbției fondurilor europene unde România a reușit să ajungă pe primul loc, pornind, într-adevăr, foarte de jos. Dar cred că acest lucru nu l-au crezut foarte mulți posibil, dacă domnul ministru Teodorovici, doamna ministru Plumb, toți ceilalți miniștri, doamna ministru Câmpeanu, toți cei care au avut în atribuții acest lucru l-au crezut, domnul ministru Fenechiu, care mi-a spus că va debloca Programul Operațional Sectorial pe Transport și a făcut-o, și-i mulțumesc pentru asta, toți ceilalți care au avut atribuții în domeniu și le-au îndeplinit pentru ca România să ajungă pe primul loc în anul 2013 la creșterea gradului de absorbție.
La 1 mai 2012 aveam, din păcate, nu doar programele blocate, dar și principalele proiecte de referință pentru Europa și pentru România într-o stare de incertitudine. Dacă astăzi Programul ELI, care este considerat de Comisia Europeană prima și cea mai mare investiție în domeniul cercetării, este în lucru – este în lucru, sigur, dumneavoastră l-ați făcut, că dumneavoastră l-ați blocat –, este în lucru e un merit al României și este ceva ce trebuie prezentat de fiecare dată ca o realizare a României.
Vreau să mulțumesc tuturor celor care – secretari de stat, miniștri, europarlamentari și Președintele României – care au participat și au insistat pentru ca România să beneficieze de regula N+3 – prelungirea cu un an a perioadei normale de contractare și absorbție. Este, de fapt, un mare ajutor pe care Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul îl dau României pentru a recupera incapacitatea din perioada 2007–2012 și, în acest fel, dezangajarea automată a unor sume importante a fost evitată și cred că putem, iată, să recuperăm anii care s-au pierdut.
Vreau să explic foarte clar, și cu aceasta închei prima perioadă, unde s-au dus anul acesta cele 2 miliarde de euro plus aproximativ 6 miliarde de lei împrumutați din Trezorerie, din care 1 miliard și jumătate urmează să se întoarcă. Unde s-au dus acești bani?
Acești bani s-au dus la autoritățile locale, cele care au atât de multe proiecte începute și neterminate, pentru că, sigur,
să promiți un proiect e simplu, să-l mai și faci, am constatat, în cazul Metroului București, după ce dai 10 milioane de euro, poți să strigi ani de zile, urmând ca noi să plătim restul de 1 miliard 400 de milioane. Dar politica se face și în acest fel.
Eu vorbesc de faptul că autoritățile locale, fie prin Programul Operațional Regional, fie prin Programul Sectorial de Mediu, au devenit și sunt principalii beneficiari, în același timp însă sindicate, universități, profesori care au accesat programul POSDRU – Programul de Dezvoltare a Resurselor Umane, firmele private, fie prin POSCCE la IMM-uri, firmele de IT, cu care România se mândrește și care creează locuri de muncă în rândul tinerilor, principalii constructori atât la Programul de transport, cât și la Programul de mediu, adică exact acele categorii – nu bugetul de stat, nu zona bugetară –, acele categorii care aveau nevoie de finanțare și care beneficiază și suplinesc lipsa resurselor bugetare.
Cred că este o realizare importantă. Cred că România poate să spună că, în sfârșit, are un pariu câștigat după atât de multe pariuri pierdute și vreau să mulțumesc tuturor celor care au făcut posibil ca acest pariu cu fondurile europene să fie câștigat.
Referitor la perioada 2014–2020, vreau să încep printr-o prezentare seacă – nu aș dori să fiu acuzat de noi polemici – să spun doar că 2014–2020 este o perioadă în care România, față de celelalte țări din zonă, a fost evident defavorizată.
Raportat la alocare la număr de locuitori – nu mai dau toate cifrele, ca să nu încarc foarte mult, le punem la dispoziție, le-am mai pus –, România a primit, cu o populație de 21,3 milioane de locuitori, o alocare de 21,4 miliarde pentru fonduri structurale. Deci cam 1.000 de euro pentru fiecare locuitor, în timp ce Cehia a primit 2.000, Ungaria 2.000 de euro, Portugalia 1.900 de euro, Slovacia 2.200, Polonia 1.900, Lituania 2.200, Croația, ultima intrată, 1.900 de euro. Vedeți că fac comparația cu țările din zona noastră, nu mă uit spre țările foarte dezvoltate.
Evident că suntem dezavantajați. Evident că avem, practic, jumătate, raportat la numărul de locuitori, decât au obținut țările din jurul nostru, decât Ungaria, Cehia, Slovacia, Lituania. S-ar fi putut negocia mai bine. Întotdeauna, cel care nu participă la negociere spune că ar putea să negocieze mai bine. Eu vă prezint o situație seacă.
Important acum este, cum spune Comisia Europeană, să nu plângem după laptele vărsat. Nu plângem. Doar trebuie să știm că în cana României e mai puțin lapte decât în cana vecinilor noștri.
Dar trebuie să știm care sunt alocările și cum vom folosi, cu sprijinul dumneavoastră, prin activitatea miniștrilor, fondurile alocate în special pe zona de coeziune în perioada imediat următoare.
În mod sigur, aceste fonduri pe politici europene aprobate, pentru că nu este o decizie a Guvernului național în totalitate, ci este vorba de politici, de marile politici europene, aceste sume vor fi folosite, în primul rând, pentru a încerca să atenuăm gravele discrepanțe dintre diferite regiuni și județe ale țării.
Am fost astăzi de dimineață în Prahova, un județ care se dezvoltă economic foarte bine, ca și altele, ca Timișul, Clujul, Brașovul, Constanța, fără însă să uit că județul Vaslui, de
exemplu, este județul cu cel mai mic PIB pe cap de locuitor din Europa.
Să nu uităm că obligația Guvernului ca politică europeană este de a încerca să direcționeze sume importante tocmai pentru a reduce această discrepanță între diverse regiuni ale țării și între diverse regiuni europene.
E foarte clar că sumele din următorul exercițiu financiar trebuie să fie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii și în mod sigur infrastructura rutieră, infrastructura feroviară vor consuma sume importante din alocările ulterioare, în același timp pentru continuarea proiectelor de dezvoltare locală, pentru că într-adevăr trebuie ca fiecare comună și fiecare sat din România să aibă canalizare, să aibă apă, să aibă acces la gaze, lucruri care sunt de normalitatea unei Europe în care ne-am dorit atât de mult să fim.
Este acordul de parteneriat pe care vi-l va prezenta în detaliu domnul ministru Teodorovici. Este elaborat în baza documentelor puse la dispoziție de către toate ministerele care aveau atribuții în acest sens și aș vrea doar să reiterez două sau trei lucruri importante.
Am decis pentru următoarea perioadă, învățând din propriile noastre greșeli, să păstrăm cât mai puține ministere care au autorități de management. Principalele..., sigur, agricultura va păstra autoritățile de management pentru plăți directe și pentru dezvoltare rurală, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Fondurilor Europene, urmând ca celelalte ministere și autorități să aibă organisme intermediare și în acest fel o mai bună coordonare.
Cred că a fost ideea pe care o ceruse Guvernului și ministrul Orban, când a venit prima dată. Nu s-a putut realiza atunci. Acum putem să realizăm. Este un model care a dat roade în alte țări spre care ne uităm și sunt convins că acest model va funcționa mai bine.
În mod sigur avem ca principale direcții competitivitatea, oamenii și societatea, infrastructura, resursele, administrația și guvernarea.
Este foarte important să decidem ca toate proiectele care pot fi finanțate din fonduri europene să nu se mai dubleze cu finanțări bugetare. Cer și am cerut tuturor primarilor, tuturor instituțiilor să se îndrepte, în primul rând, spre folosirea banilor europeni și doar acolo unde nu există fonduri europene disponibile să solicite bugetului. Pentru că altfel, sigur, dintotdeauna, banii de la buget se obțin mai ușor, se cheltuiesc mai ușor decât fondurile europene. Acum avem însă un sistem care, iată, se dovedește funcțional, o capacitate administrativă recunoscută de auditurile europene, o capacitate de combatere a conflictelor de interese, a fraudelor, care este apreciată și este considerată satisfăcătoare la nivelul Uniunii Europene și, atunci, acolo unde există bani europeni nu trebuie să mai punem bani de la buget. Și banii de la buget să meargă în acele proiecte care nu pot fi acoperite de fonduri europene.
Avem, în mod sigur și în cadrul acordului, proiecte prioritare privind promovarea ocupării și sprijinirea mobilității forței de muncă, reducerea persoanelor aflate în risc de sărăcie, infrastructura despre care am vorbit – promovarea transportului durabil și eliminarea blocajelor apărute în infrastructura rețelelor importante, un domeniu extrem de important care va beneficia de fonduri și în perioada următoare este cel al calității tehnologiilor informatice și de comunicații. Avem prevăzut, și ne dorim acest lucru, ca
veșnica problemă, care nu se mai termină de 23 de ani, a cadastrului să poată fi finanțată prin bani europeni. Vorbesc în special de cadastru în zona rurală. Sunt alte politici privind sprijinirea trecerii la economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele, promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea riscurilor, protejarea mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor.
În mod sigur, mult mai bine decât am făcut-o în perioada 2007–2013, vom folosi resursele puse la dispoziție de Uniunea Europeană pentru a îmbunătăți administrația publică, în sensul creșterii transparenței, eficiența și eficacitatea administrației și a sistemului judiciar, e-guvernare și în justiție, capacitatea de dezvoltare, coordonare și implementare, monitorizare și evaluarea politicilor la toate nivelurile de guvernare.
Stimați reprezentanți ai Camerei Deputaților, Stimați colegi,
Vreau încă o dată să spun că, deși ceva a început foarte prost, s-a infirmat regula lui Murphy, nu s-a terminat și mai prost, ci, dimpotrivă, absorbția fondurilor europene pentru perioada 2007–2013 reprezintă, în acest moment, un pariu câștigat. Ține de capacitatea actualului Guvern, a viitoarelor guverne, de sprijinul dumneavoastră în adaptarea și flexibilizarea și debirocratizarea legislației, pentru ca și perioada 2014–2020, începută prost, printr-o alocare dezavantajoasă pentru România, să se finalizeze printr-o poveste de succes.
Vă mulțumesc și evident sunt foarte receptiv la toate opiniile grupurilor parlamentare.
Mulțumesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.