Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu

## **Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:**

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Permiteți-mi ca în numele Grupului parlamentar al PNL să prezint câteva elemente care să vină în argumentarea poziției noastre la votarea Ordonanței de urgență a

Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin această ordonanță de rectificare bugetară, Guvernul avea la dispoziție posibilitatea să ne demonstreze că a înțeles ceva din greșelile pe care le-a făcut de curând, atunci când a prezentat în Parlament primul său proiect de buget și, ca atare, să ne demonstreze pe cele două direcții fundamentale, politicile bugetare și politicile fiscale, ce are de gând să facă în continuare.

Evident că ceea ce am ascultat astăzi din partea ministrului de finanțe publice, care, din păcate, văd că nu mai este prezent la această oră printre noi, nu a fost decât o nouă încercare de a justifica situația proastă pe care o gestionează dânșii, încercând să arunce vina pe greaua moștenire.

Astăzi, cred că greaua moștenire nu mai este ceea ce domnul ministru Gheorghe Pogea spunea că a lăsat Guvernul liberal, ci greaua moștenire este ceea ce au făcut dânșii cu ocazia adoptării primului proiect de buget pe anul 2009, pentru acest exercițiu financiar bugetar.

Și, din păcate, iată câteva elemente care cred că sunt definitorii.

În ceea ce înseamnă politica bugetară, văd că acest Guvern este în continuare speriat de deficitul bugetar.

Domnul secretar de stat Gherghina ne-a vorbit iarăși despre Tratatul de la Maastricht și despre criteriile de deficit bugetar.

## Stimați colegi,

Vreau să vă anunț că, la nivelul Guvernului nostru și al majorității, oamenii par să fie atât de rău speriați... Știți că există chiar o expresie: „Domnule, speriați ca de bombe!” Sunt speriați ca de bombe de deficitul bugetar, iar deficitul bugetar prognozat e numai 4,6%.

Puteți să citiți, sunt informații publice, Marea Britanie va avea anul acesta deficit 12% la nivelul bugetului. Să știți că și ei sunt membri ai Uniunii Europene, și ei trebuie să se încadreze în aceleași reguli ca și România, dar nu-și fac probleme, pentru că își dau seama că, în perioadă de criză economică, dacă nu pui la dispoziție mijloacele financiare necesare pentru a scoate economia din marasm, nu vei face decât să prelungești efectele crizei, ceea ce, din păcate, cred că se va întâmpla în România cu această politică timidă, timorată, care așteaptă permanent să fie împinsă de la spate de alții, în speță de Fondul Monetar Internațional sau de Comisia Europeană.

Așadar, primul lucru care trebuie spus este că acest deficit bugetar este insuficient pentru a putea aloca mai multe resurse pentru relansarea economică în această perioadă de criză.

Al doilea lucru pe care doresc să-l spun este că, în ciuda unui deficit bugetar mic, cheltuielile care sunt prevăzute nu sunt suficiente pe capitolele de investiții. Mai mult decât atât, astăzi am asistat la o întreagă paletă de măsuri privind reducerile de cheltuieli bugetare.