Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·30 octombrie 2018
Comemorativ · respins
Tudorel Toader
Păstrarea unui moment de reculegere în memoria victimelor de la clubul Colectiv
Discurs
Am emis, am adoptat un memorandum – un memorandum pe care l-am prezentat la CEDO și la Grefa CEDO – privind îmbunătățirea condițiilor din penitenciare, care prevede și statutul consilierilor de probațiune, memorandum care prevede înființarea a două noi penitenciare – cel de la Berceni și cel de la Unguriu, din județul Buzău –, memorandum care prevede modernizarea penitenciarelor existente.
Am declanșat procedura de revocare din funcție a procurorului general pentru motivele – cele 20, ca și în moțiunea de azi – pe care le-am prezentat.
Sigur, există un mecanism decizional – ai o propunere, ai un conținut al raportului de evaluare, ai un aviz al CSM, ai o decizie a președintelui republicii. Există o dezbatere publică dacă raportul și propunerea și, mă rog, chiar decretul președintelui..., dacă poate fi atacat actul administrativ în contencios administrativ. Există un paragraf din Decizia nr. 358 a Curții Constituționale care arată cele șase motive care trebuie luate în considerare și respectate pentru a nu fi emis un act de nelegalitate care poate fi verificat în contencios administrativ.
Prin urmare – uitându-mă și la ceas și dând foile, ca să mă încadrez în timp –, am încercat să răspund într-o formulă sintetică observațiilor, criticilor, propunerilor din moțiunea care vă aparține. Sunt convins că fiecare punct se poate preta la o discuție, la o abordare mai amplă.
Rămânem deschiși la dialogul interinstituțional, pentru a găsi soluțiile cele mai bune pentru rezolvarea problemelor care există încă în sistemul judiciar, pentru revenirea la acea normalitate.
Dacă vreți, eu pot să o iau de la început, fără să repet. Dar vreau să vă amintesc, doamnelor, domnilor deputați, următorul lucru și, dacă mergeți pe minima empatie, s-ar putea să-mi dați dreptate:
Gândiți-vă la aceia pe care îi vedeam pe Știrbei Vodă sau unde..., care erau puși în lumina reflectorului și, nevinovați, care au stat ani de zile în pușcărie și li se spune: „Fapta nu există!”
Eu sunt penalist, așa cum ați spus, de profesie și dumneavoastră înțeleg că avocat. Și facem deosebirea între a-i spune cuiva: fapta există, dar n-are unul din elementele constitutive; e ceva. Dar să-i spui că nici n-ai comis fapta, ai stat o noapte, o lună, un an, doi ani, șapte ani în pușcărie nevinovat... și noi spunem – independența justiției, nu putem întreba de ce s-a greșit. Puteți cere despăgubiri, statul are acțiuni în regres dacă apreciază, vă duceți la CEDO și mecanismul statului de drept funcționează și chiar îl și lăudăm.
Care este rolul pe care mi-l asum eu, ca ministru, și, sunt convins, și dumneavoastră? Acela de a susține, de a dezvolta ceea ce este bun – și majoritatea lucrurilor sunt bune în justiție. Dar să nu ne facem că nu vedem lucrurile mai puțin bune sau chiar pe cele rele, să nu ne sustragem de la a ne îndeplini obligația racordării cerințelor legale și de practică judiciară pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. Vă mai fac o singură precizare. În 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului dădea o decizie – cum e la modă acum, se spune istorică –, o decizie în care se spunea că legiuitorul nu are numai obligația negativă de a nu legifera cu încălcarea exigențelor constituționale, a standardelor europene, că legiuitorul are și obligația pozitivă de a legifera în sensul și pentru protecția juridică, inclusiv penală, a drepturilor și libertăților fundamentale.